Inculpata Sevil Shhaideh, dată afară de la OMV Petrom

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, a cerut directoratului companiei revocarea fostului vicepremier Sevil Shhaideh din Consiliul de Supraveghere al companiei, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

În legătură cu acest aspect, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediul de Afaceri, a scris pe pagina oficială de Facebook: "Am solicitat OMV Petrom convocarea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor în vederea revocării doamnei Sevil Shhaideh din calitatea de membru în Consiliul de Supraveghere. OMV Petrom este un jucător important pe piaţa de energie românească şi europeană, iar statul român, care deţine aproape 21% din capitalul social al acestei companii, trebuie să ia decizii care să nu afecteze capitalul de imagine şi performanţele economice ale companiei. Unul dintre obiectivele mandatului meu este acela de a susţine în funcţii importante ale instituţiilor din subordinea mea oameni pregătiţi şi asupra cărora nu există semne de întrebare cu privire la profesionalismul şi integritatea lor. Acţionariatul român al OMV Petrom nu trebuie să-şi permită să menţină în asemenea poziţii de decizie persoane cu abordări discutabile şi care au făcut parte dintr-o guvernare care a adus grave prejudicii economiei româneşti".

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a mai solicitat convocarea adunării generale ordinare a acţionarilor, în care să fie totodată ales un membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. Ministerul mai propune ca durata mandatului noului membru să fie până la 28 aprilie 2021.

Sevil Shhaideh a fost prima propunere de premier a lui Liviu Dragnea, în decembrie 2016, dar a fost respinsă de preşedintele Klaus Iohannis. În 2017, ea a ocupat funcţia de vicepremier.

În iunie 2018, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Sevil Shhaideh, în dosarul "Belina", fiind acuzată de abuz în serviciu comis în perioada în care a fost secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile, cele două proprietăţi, cu suprafeţe de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal unei firme private, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual, prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Potrivit anchetatorilor, Insula Belina şi Braţul Pavel, fiind situate în albia minoră a Dunării, fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, astfel că nu puteau fi trecute în proprietatea unui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

"Concret, în perioada 23 septembrie - decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat Guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi HG 943/2013), precum şi nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta - în condiţiile în care inculpata cunoştea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dis-poziţii legale", susţine DNA.

Conform procurorilor, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei, pe parcursul circuitului de avizare, formulaseră deja observaţii prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce priveşte trans-ferul, aspecte ce au fost ignorate de Sevil Shhaideh. DNA a stabilit că prejudiciul în această cauză se ridică la suma de 3.734.052 lei.

Dosarul se află pe rolul Tribunalului Bucureşti şi următorul termen este 28 ianuarie 2020.

OMV Petrom a anunţat în octombrie 2017 numirea fostului vicepremier în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, dar şi în alte două comitete. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane barili echivalent petrol (bep) în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 790 benzinării, la sfârşitul lunii septembrie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,998%, iar 18,352% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 27,8 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 -2018. În perioada 2007-2018, compania a alocat aproximativ 52,5 milioane euro pentru dezvoltarea comunităţilor din România, concentrându-se pe protecţia mediului, educaţie, sănătate şi dezvoltare locală.