Industria europeană, în pericol

Legea de reducere a inflaţiei (IRA), adoptată de Congresul SUA anul trecut şi intrată în vigoare odată cu promulgarea ei de către preşedintele Joe Biden, acordă un sprijin de peste 369 miliarde dolari indus­triei americane pentru a trece cu bine peste actualele crize şi a pune cu adevărat în practică conceptul "USA First". Infuzia de capital pe care o va primi industria din SUA reprezintă o ameninţare la adresa competitivităţii industriei europene, multe state din Uniunea Europeană neavând sumele necesare acordării unui sprijin substanţial companiilor din sectoarele industriale, iar cele care ar avea fondurile necesare - Germania şi Franţa - se lovesc de regulile stricte privind condiţiile acordării ajutoarelor de stat.

Şi peste toate acestea, au apărut în ultima vreme decizii de amânare a investiţiilor proiectate în Europa de către companiile americane.

Iar acest lucru presupune o revizuire drastică a bugetului pentru unele dintre aceste proiecte care erau prinse la finanţare prin Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.

Un astfel de exemplu este investiţia pe care gigantul american de producere a cipurilor, Intel, a anunţat-o pentru a relansa alianţa dintre industria americană şi companiile europene active în domeniul semiconductorilor şi care a fost amânată de către investitorii din SUA, anunţă site-ul ilsussidiario.net. "Scrisoarea sosită din California i-a lăsat uluiţi pe interlocutorii germani, care erau deja siguri de prima etapă a investiţiei Intel în Europa, la Magdeburg, centrul industrial al fostei Germanii de Est. (...) Cipurile ce urmau a fi produse în fabrica respectivă (data de începere a producţiei fusese stabilită pentru primăvara anului 2024) erau destinate să fie folosite pe maşinile electrice fabricate de Audi, Volkswagen, Porsche şi Tesla, ultima companie cu active în regiune, mai precis o nouă capacitate de producţie. Dar, în mod surprinzător, investiţia a fost amânată în aşteptarea unei analize financiare a proiectului. Motivul? În ultimele luni, scrie grupul american, multe lucruri s-au schimbat: costul energiei a explodat în Europa, care acum este mult mai ieftină în America de Nord. Între timp, lipsa cipurilor, care a marcat soarta industriei în 2022, revine. Într-adevăr, riscul este să ne confruntăm cu o criză de supraproducţie, dovadă fiind reducerea activităţii din fabricile Samsung. Pe scurt, cele 6,8 miliarde de euro alocate de Berlin pentru investiţii nu mai sunt de ajuns. Pentru a acoperi 50% din costuri (20 miliarde faţă de cele 17 iniţiale) sunt necesare alte 3 miliarde euro. Suficient pentru a perturba un plan total de 80 miliarde euro, întocmit cu sprijinul Parisului (centrul de cercetare va fi situat în Franţa) şi al Italiei unde ar trebui construită uzina de ambalare (investiţie de 4,8 miliarde, finanţată în proporţie de 40% de stat). (...) Cu toate explicaţiile celor de la Intel privind amânarea proiectului, autorităţile de la Berlin şi Bruxelles susţin că acest lucru reprezintă doar vârful aisbergului atitudinii agresive a Administraţiei Biden care, pe de o parte, a alocat fonduri uriaşe (53 miliarde dolari) pentru a atrage investiţii din Taiwan şi Coreea de Sud în America de Nord, iar pe de altă parte, a adoptat IRA (Legea de reducere a inflaţiei) prin care alocă 369 miliarde dolari pentru energia verde. Intenţia este excelentă, cu excepţia faptului că mai mult de jumătate din alocare va fi folosită pentru finanţarea maşinilor electrice (7.500 de dolari contribuţii la fiecare achiziţie) atâta timp cât modelele sunt construite în Statele Unite ale Americii", arată sursa citată.

• Germania face primul pas pentru protejarea industriei europene

Confruntaţi cu decizia investitorilor americani, liderii Partidului Social Democrat din Germania (SPD), printre care se numără şi cancelarul Olaf Scholz, s-au pronunţat săptămâna trecută în favoarea adoptării Clean Tech Act, adică un instrument al cărui scop este reducerea dezavantajului competitiv al Europei în comparaţie cu SUA, instrument ce va oferi companiilor europene subvenţii care să fie folosite pentru a finanţa tranziţia "verde" a proceselor lor de producţie, astfel încât să poată fi competitive cu rivalii economici de peste Ocean.

Social-democraţii de la Berlin afirmă, în documentul de strategie adoptat cu acel prilej, că întreg cadrul european privind ajutorul de stat "trebuie urgent reformat şi actualizat". Ministerul Economiei de la Berlin a respins îngrijorările ridicate de partenerii europeni afirmând că Germania face doar eforturi pentru relaxare, nu pentru "abandonarea controlului intern al concurenţei din UE", potrivit unui purtător de cuvânt citat de euractiv.com.

Cu toate acestea, experţii consultaţi de sursa citată afirmă că o relaxare a regulilor UE în materie de subvenţii ar putea avea repercusiuni negative uriaşe pentru piaţa unică şi ar putea aduce beneficii Germaniei faţă de alte state membre.

"Potrivit datelor Comisiei Europene, companiile germane sunt deja cele mai mari beneficiare ale ajutorului de stat acordat ca răspuns la criza energetică. În interiorul aşa-numitului Cadru temporar Covid19, Germania a notificat mai mult de jumătate din ajutorul de stat aprobat (53%), Franţa (24%) şi Italia (7%) situându-se pe locurile doi şi trei. Restul statelor membre UE au doar 16% din ajutorul de stat notificat, în ciuda faptului că reprezintă 45% din PIB-ul Uniunii", arată sursa citată.

"Nu toate statele membre au acelaşi spaţiu fiscal pentru ajutorul de stat. Acesta este un fapt. Şi un risc pentru integritatea Europei", se arată într-o scrisoare trimisă vineri de către Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, miniştrilor economiei din statele membre UE.

• O nouă datorie comună, respinsă de guvernul de la Berlin

În documentul respectiv care a ajuns prin intermediul unor surse la jurnaliştii euractiv.com, Margrethe Vestager propune şi relaxarea regulilor privind ajutorul de stat, dar numai dacă un "fond european colectiv" completează acest lucru, probabil finanţat cu o datorie comună suplimentară a UE. Acest lucru este susţinut de Italia şi Franţa, care spun că ar fi de acord să relaxeze regulile privind ajutorul de stat doar în completarea unui nou fond al UE.

Cu toate acestea, până acum Germania s-a opus unei astfel de opţiuni. Conform planurilor Ministerului German al Economiei, divulgate de cotidianul Handelsblatt , Berlinul este foarte sceptic cu privire la finanţarea prevăzută la nivel european şi susţine că fondurile suplimentare ar trebui "strânse în principal la nivel naţional".

Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, critică în special orice răspuns european care implică datorii europene comune.

"Un fond de suveranitate nu trebuie să fie o nouă încercare de împrumut european comun. (...) Nu vedem niciun motiv pentru o datorie europeană suplimentară", a declarat Christian Lindner.

Amintim că la summitul Consiliului European din 16 decembrie 2022, liderii UE au solicitat Comisiei Europene să elaboreze rapid propuneri în vederea mobilizării tuturor instrumentelor relevante ale Uniunii Europene şi naţionale pentru abordarea crizei duale a energiei şi competitivităţii cu care se confruntă industria europeană. Tema aceasta va fi şi principalul subiect de discuţie a şedinţei din 9 şi 10 februarie a Consiliului European, dar pe fondul dezacordurilor dintre statele membre UE cu privire la măsurile ce trebuie luate, nu se preconizează o decizie rapidă.

Mai ales că relaxarea regulilor stricte ale UE privind ajutoarele de stat şi sprijinul financiar al UE pentru sectoarele de producţie sunt luate amândouă în considerare. De aceea, este posibil ca dezbaterea la nivel european cu privire la sprijinirea industriei să continue chiar şi în primăvara anului curent.

"Dacă UE nu îşi intensifică politica industrială, industria noastră va sângera până va sucomba", a aflat un diplomat european pentru euractiv.com, prin prisma acestei lipsei de decizii la nivelul Uniunii.

De aceea, este posibil ca pe termen scurt, guvernele să fie nevoite să analizeze moduri în care fondurile existente (NextGeneration UE şi RePowerEU) pot servi investiţiilor necesare în producţie.

Pe termen lung, există însă state membre care se tem că, fără o intervenţie majoră la nivelul UE, economiile lor - care nu beneficiază de puterea financiară a Germaniei - vor rămâne în urmă şi îşi vor pierde competitivitatea.

Fondul suveran european, anunţat de Ursula von der Leyen, "este cu siguranţă o idee bună, dar nu avem banii necesari", a susţinut pentru politico.eu, unul dintre subordonaţii preşedintelui Comisiei Europene. 

De aceea, asistăm acum la iniţiative fragmentate, adoptate de guvernele fiecărui stat membru - în special cele cu o anumită disponibilitate financiară -, care sunt opuse iniţiativelor adoptate de statele din nordul Europei, ce sunt mai înclinate să apere drepturile consumatorilor (cumpărarea de bunuri şi servicii la cost mai mic) decât să creeze campioni industriali.