INDUSTRIA FEROVIARA: DUPĂ FURTURILE ÎNREGISTRATE PE LINIA DE CALE FERATĂ BUCUREŞTI-CONSTANŢA, MODERNIZATĂ DIN BANI EUROPENI, Măntescu: "UE ar putea să ne ceară înapoi 1 miliard de euro"

• CNS Cartel Alfa: "CFR Călători pierde lunar 59 milioane lei şi este dusă voit către faliment"

Uniunea Europeană ne poate cere să restituim banii pe care ni i-a dat pentru lucrările de modernizare a liniei ferate Bucureşti-Constanţa, după ce au fost furate o serie de componente din noua cale ferată, a declarat, ieri, Iulică Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România, care a precizat: "Se fură capete de linii, tampoane, osii, motorină, se fură tot ce se poate fura. Sunt şi angajaţi ai CFR care fură. Obligaţia statului român pe care şi-a asumat-o în contractul încheiat cu autorităţile europene este să asigure parametrii optimi ai noii linii de cale ferată timp de cinci ani. Vor fi făcute controale şi UE va descoperi că nu ne-am îndeplinit această obligaţie asumată". Statul român a contractat din fondurile europene o sumă de 1 miliard de euro pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Pe această rută au avut loc mai multe furturi, sindicaliştii specificând că sunt şase puncte de unde se fură componente de cale ferată.

Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel Alfa spun că în continuare există disfuncţionalităţi majore în coordonarea activităţilor din transportul feroviar, sus-ţinând că există o politică preferenţială pentru transportul rutier.

"În ultimii ani, asistăm la un proces de destructurare a acestui sector, prin politici incoerente şi iresponsabile, direcţionate către diverse interese private. Aceste politici aduc prejudicii atât statului (prin prejudicierea bugetului acestuia), cât şi cetăţeanului (prin servicii inferioare şi costuri mai mari)", susţin sursele citate.

Iulică Măntescu a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că "CFR Călători este dusă voit către faliment. Până la sfârşitul anului, CFR Călători va ajunge într-o situaţie mult mai gravă decât cea în care se află acum CFR Marfă".

Acesta a mai precizat că, în aceste condiţii, CFR Călători înregistrează pierderi de circa 59 de miloane de lei, lunar.

Dacă în 2010 CFR Călători avea 1.000-1.400 de vagoane, astăzi, compania deţine 700 de vagoane, numărul lor ajungând să fie redus la 400, în circa trei luni, cu care trebuie să funcţioneze 1.465 de trenuri, într-un interval de 24 de ore, a mai spus Iulică Măntescu, subliniind: "Vagoanele nu sunt igienizate, nu merg la reviziile periodice, circulă continuu. Nu se întrevede nicio soluţie, pentru că banii de reparaţii sunt tăiaţi sistematic".

Alte probleme sesizate de sindicalişti la nivelul CFR sunt reprezentate de lipsa oricăror investiţii în infrastructura feroviară, precum şi faptul că în preţul motorinei utilizată pentru transportul pe cale ferată este inclusă o taxă de drum de 25%.

Subvenţiile de la stat pentru trans-portul de călători ar trebui să fie de 0,35-0,5% din PIB, apreciază aceştia, susţinând că sumele necesare pentru modernizarea infrastructurii se cifrează la 1,4-0,5% din PIB.

Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa, precizează: "La Minis-terul Transporturilor s-a schimbat conducerea, însă au rămas aceleaşi obiceiuri de mimare a dialogului social. A rămas nerezolvată problema compensării diferenţei reale dintre costurile de operare şi tarifele sociale impuse la transportul de călători. Toate ţările europene civilizate practică tarife scăzute la transportul public feroviar de călători, oferind populaţiei un transport ieftin şi de calitate, prin compensarea diferenţei dintre costurile de operare şi tarifele sociale impuse de stat. Ponderea acestor compensaţii în totalul veniturilor operatorilor feroviari de stat din ţările Uniunii Europene se situea-ză la o valoare medie de peste 50%. În România, pe lângă faptul că această compensaţie nu reuşeşte să se apropie de valoarea diferenţei de cost, fiind redusă sistematic de la an la an, efectul acesteia este anulat în totalitate de valoarea foarte mare a tarifului de utilizare a infrastructurii. Statul român plăteşte operatorilor privaţi de 3-8 ori mai mult pentru fiecare călător transportat, în comparaţie cu operatorul naţional".

La rândul său, Iulică Măntescu, a declarat: "Sunt trenuri private care pleacă cu zece minute înaintea trenurilor care aparţin CFR, având aceeaşi destinaţie, pe aceeaşi rută. Secţia Bucureşti-Olteniţa a ajuns în portofoliul firmelor private şi se spune că este foarte rentabilă. Dar ministerul a retras toate licenţele pentru transportul auto din zonă, iar locuitorii de acolo au la îndemână o singură opţiune: trenul privat.

Sunt persoane care au plecat din CFR sau din minister şi care acum se află în fruntea operatorilor privaţi de transport feroviar".

Sindicaliştii consideră că este absolut necesar să fie asigurate, de urgenţă, în întregime, de la bugetul de stat, atât fondurile necesare reabilitării infrastructurii feroviare, cât şi fondurile pentru întreţinerea curentă a acesteia.

Totodată, este nevoie de implementarea mai multor măsuri în domeniu, pentru funcţionarea cores-punzătoare a sistemului feroviar, printre care se numără regândirea taxei de utilizare a infrastructurii; stingerea, în regim de urgenţă, a datoriilor înregistrate în sistemul feroviar, prin trecerea lor la datoria publică; reorganizarea structurală a căii ferate într-un sistem integrat; regândirea politicii bugetare a societăţilor feroviare; achiziţionarea energiei electrice de către operatorii feroviari direct de la furnizori; susţinerea de către statul român a investiţiilor importante în materialul rulant necesar, precum şi elaborarea şi promovarea în regim de urgenţă a unui pachet legislativ care să re-glementeze transportul rutier de pasageri, prin interzicerea efectuării acestuia cu microbuze pe distanţe mai mari de 100-150 km.

CNS "Cartel ALFA" şi Federaţia Mecanicilor de Locomotivă solicită factorilor de decizie revizuirea totală a politicilor economice pentru căile ferate.

"De trei săptămâni solicităm o întâlnire cu domnul Fenechiu (n.r. ministrul transporturilor) şi cu domnul Şova (n.r. ministrul delegat pentru marile proiecte), dar niciunul dintre ei nu ne-au răspuns la solicitare. Probabil că dialogul este posibil doar prin ieşiri în stradă şi scandal", au spus sindicaliştii, care au anunţat că sunt pregătiţi oricând să desfăşoare acţiuni de protest.