Inflaţia a ajuns la 5,2%, în aprilie

• Siegfried Mureşan: "Guvernul PSD-ALDE îşi bate propriile recorduri de inflaţie, oamenii îşi permit tot mai puţine de la o lună la alta"

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5,2%, în luna aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Acestea arată că, în aprilie faţă de martie, cel mai mult a cres-cut preţul gazelor, cu 4,26%.

Aşteptările analiştilor economici arată o inflaţie mare pe tot parcursul verii, după care evoluţia preţurilor de consum va începe să aibă un trend des-crescător. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, estimează că vârful inflaţiei va fi de 5,2%, până în luna septembrie, când aceasta va scădea la 4,7%. Până la finalul anului în curs, rata inflaţiei va ajunge la 3,6%, ca urmare a efectelor de bază.

Deputatul european Siegfried Mureşan spune că Executivul îşi bate propriile recorduri de inflaţie, iar oamenii îşi permit tot mai puţine de la o lună la alta. Europarlamentarul apreciază: "Valul scumpirilor marca «PSD - ALDE» continuă de la lună la lună: inflaţia a crescut la 5,2% în aprilie 2018, cel mai mare nivel din ultimii cinci ani, potrivit datelor publicate astăzi (n.r. ieri) de Institutul Naţional de Statistică (INS). Guvernul PSD - ALDE îşi bate propriile recorduri de inflaţie, după ce, în luna martie 2018, aceasta atinsese deja un record al ultimilor cinci ani, de 5%. Oamenii îşi permit, astfel, tot mai puţine de la o lună la alta. Alimentele au fost mai scumpe, în medie, cu 4% în aprilie 2018 faţă de aceeaşi lună din 2017, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi ale serviciilor au crescut cu 7,2%, respectiv, cu 2,83%, potrivit INS. Pe lângă faptul că românii îşi permit să cumpere cu aceiaşi bani mai puţine de la o lună la alta, o inflaţie mai mare înseamnă şi dobânzi şi rate mai mari la credite, lucru care îi va afecta puternic pe cei cu împrumuturi. Toate acestea sunt efectele negative ale politicilor economice pe care Guvernul PSD - ALDE le aplică şi care se bazează pe creşterea consumului şi lipsa investiţiilor publice. Avem nevoie de investiţii în acele domenii care atrag investitorii şi ajută economia să crească - infrastructură, educaţie, cercetare, inovare -, nu de politici falimentare şi atacuri la adresa independenţei justiţiei. Fiecare zi în care România este condusă de PSD şi ALDE înseamnă mai puţini bani în buzunarele românilor şi datorii mai mari pentru noi de plătit în viitor. Acest Guvern este o ameninţare pentru prosperitatea noastră, pentru siguranţa noastră şi pentru locul nostru în Europa. Demisia!"

Prognoza ratei inflaţiei pentru anul în curs a fost revizuită în sus de către Banca Naţională a României (BNR), de la 3,5% la 3,6%, estimându-se un nivel de 3%, în scădere de la 3,1%, pentru decembrie 2019. Excedentul de cerere a rămas foarte mare, ceea ce pune presiune pe deficitele externe, iar modificările fiscale dese fac dificilă atingerea unei ţinte a inflaţiei, a spus, recent, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Principalii factori care au pus presiune pe acest indicator sunt exogeni, conform şefului BNR, care a menţionat: "Două treimi din inflaţie au venit din elemente exogene. Declaraţia comună, de după întâlnirea cu preşedintele Camerei Deputaţilor, referitoare la componentele exogene, nu are nimic exagerat".

Mugur Isărescu a adăugat: "Din decembrie 2007, avem nu mai puţin de patru cocoaşe, pe graficul evoluţiei inflaţiei, şi câteva prăbuşiri. Noi am trecut aici numai măsurile fiscale - majorarea TVA, micşorarea TVA, producere de acciză, retragere de acciză. Este efectiv greu să îţi atingi ţinta cu atâtea coborâşuri şi suişuri fiscale. (...) Toate aceste măsuri fiscale ce arată, într-adevăr, ca să folosesc cuvintele preşedintelui, a ţopăială, cu care este foarte greu să lucrezi, pentru că noi lucrăm cu anticipaţii. (...) Îţi trebuie un cadru macroeconomic stabil ca să ai o inflaţie stabilă".

Guvernatorul consideră că inflaţia se va plafona, în următoarele luni, la nivelul de 5% şi va scădea până la 3,5%, la finalul anului.

Conform raportului asupra inflaţiei, din avansul de 1,6 puncte procentuale înregistrat în martie 2018 comparativ cu finele anului 2017, un punct procentual a avut ca provenienţă epuizarea efectelor statistice resimţite de rata anuală a inflaţiei IPC, asociate modificării unor impozite indirecte şi eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017. Acestora li s-au adăugat creşterile de preţuri din perioada analizată, vizibile atât la nivelul unor componente exogene ale coşului de consum, cât şi în inflaţia de bază. Preţurile din domeniul energiei au contribuit şi ele decisiv la accelerarea inflaţiei.