Inflaţia coboară spre punctul central al ţintei BNR

• Principalii factori inflaţionişti din octombrie au fost deprecierea leului faţă de euro de 0,3% în medie şi scumpirea carburanţilor

Rata anuală a inflaţiei a continuat tendinţa de decelerare luna trecută, preţurile de consum crescând în octombrie cu un ritm lunar de doar 0,22%, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, rata anuală a inflaţiei a fost împinsă în jos spre punctul central al ţintei BNR, de la 2,45% în septembrie la 2,24% în octombrie, cel mai redus nivel din septembrie 2017.

Evoluţia inflaţiei din octombrie a fost în linie cu mediana estimărilor dintr-un sondaj Bloomberg (inflaţiei de 2,5%) şi a fost influenţată de încorporarea a recoltei agricole din acest an, dar şi de consecinţele incidenţei pandemiei la nivelul economiei reale şi în sfera cotaţiilor internaţionale la materii prime, după cum punctează Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

Preţurile alimentelor (31,32% din coşul de consum) au marcat un avans lunar de 0,11% în octombrie faţă de septembrie. Creşterea preţurilor la legume şi conserve din legume cu un ritm lunar de 0,81% a fost contrabalansată de ajustarea preţurilor la fructe şi conserve din fructe cu 2,62% lună/lună.

De asemenea, preţurile la bunuri nealimentare (48,37% din coş) au urcat cu 0,31% lună/lună în octombrie, evidenţiindu-se creşterea preţurilor la combustibili cu o dinamică lunară de 0,67%, evoluţie venită în pofida scăderii cotaţiilor internaţionale la ţiţei, cu ritmuri de 0,6% pe WTI şi de 1,8% pe Brent în octombrie.

Nu în ultimul rând, tarifele la servicii (20,31% din coş) au crescut cu 0,22% lună/lună în octombrie, evoluţie pusă de Rădulescu pe seama tendinţei ascendente a cursului euro/leu.

"Principalii factori inflaţionişti din octombrie au fost deprecierea leului faţă de euro de 0,3% în medie şi scumpirea carburanţilor auto", arată şi analiştii BCR Cercetare.

O inflaţie în scădere favorizează politica monetară relaxată a băncii naţionale, iar economistul ING Valentin Tătaru se aşteaptă ca BNR să menţină neschimbate dobânzile de politică monetară până la mijlocul lui 2021. Acesta notează că profilul inflaţiei s-a schimbat spre o tendinţă descendentă cu o inflaţie estimată pentru luna decembrie 2020 la 2,1% de la 2,5% iniţial şi de 2,5% pentru 2021.

"Următorii paşi în direcţia relaxării politicii monetare vor fi făcuţi prin scăderea rezervelor minime obligatorii", arată Tătaru.

În ritm anual se evidenţiază scăderea pentru preţurile la bunuri alimentare de la 4,96% în septembrie la 4,34% în octombrie, minimul din luna februarie încoace. De asemenea, preţurile la produse nealimentare s-au temperat de la o creştere de 0,62% an/an în septembrie la 0,60% an/an în octombrie. Totodată, tarifele la servicii au decelerat de la un avans de 2,89% an/an în septembrie la 2,85% an/an în octombrie.

"Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2020 preţurile de consum au crescut cu 2,74% an/an în medie. Preţurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare şi tarifele la servicii au consemnat creşteri cu dinamici medii anuale de 5,06%, 1,03%, respectiv 3,18%", mai arată Andrei Rădulescu.

Scăderea din acest an a inflaţiei, determinată de pandemie şi de consecinţele economice ale acestui şoc, ar putea fi însă urmată de o reaccelerare în 2021 în contextul redinamizării economiei reale şi perspectivelor de majorare pentru cotaţiile internaţionale la ţiţei.

În noiembrie urmează să fie publicat şi raportul trimestrial pe inflaţie al BNR, raport care este aşteptat să aducă o revizuire în jos a inflaţiei de la finele anului. În august BNR estima o rată anuală a inflaţiei de 2,7% pentru finele anului curent şi de 2,5% pentru 2021.

"O rată a inflaţiei mică înseamnă în perioada următoare dobânzi mai mici", a scris ieri pe Facebook şi Florin Cîţu, ministrul de finanţe, privitor la datele publicate ieri de INS.

CE S-A MAI SCUMPIT?

Mâncarea, cazarea şi încălţămintea

Toamna a venit cu scumpiri, care s-au resimţit rapid în bugetele multor familii şi cu unele ieftiniri, mai puţin palpabile. Pe lângă grijle sanitare, acum s-au accentuat şi cele financiare. Cartofii, chiria şi încălţămintea din piele s-au scumpit cel mai mult în luna octombrie, faţă de septembrie, în timp ce preţurile la citrice şi alte fructe meridionale, frigidere şi servicii transport aerian au scăzut. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), chiria a crescut cu 0,49% în luna octombrie a acestui an, faţă de septembrie 2020, respectiv cu 2,32% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut. Serviciile de transport aerian s-au ieftinit în octombrie cu 16,41% faţă de septembrie şi cu 8,36% faţă de luna decembrie. Încălţămintea din piele s-a scumpit cu 0,85% în luna octombrie comparativ cu luna anterioară, şi cu 1,79% faţă de decembrie anul trecut. Frigiderele şi congelatoarele s-au ieftinit cu 0,02% în octombrie faţă de septembrie, iar raportat la decembrie 2019 preţul acestora este mai mare cu 1,64%. În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, cartofii s-au scumpit în octombrie cu 4,63% faţă de septembrie, dar s-au ieftinit cu 29,45% faţă de luna decembrie 2019. Comparativ cu luna decembrie 2019, în luna octombrie a acestui an cel mai mult s-au scumpit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 17,59%. În schimb, în luna octombrie, s-au ieftinit citricele şi alte fructe meridionale, cu 3,89% faţă de septembrie, dar s-au scumpit cu 11,40% comparativ cu finalul anului trecut.

O.D.