Inflaţia la farmacie

Am publicat ieri primul episod din interviul acordat ziarului "BURSA", în exclusivitate, de către Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu.

Interviul apare într-un moment foarte potrivit - afaceriştii simt nevoia unor clarificări în subiecte precum cursul valutar, dobânzile, politicile economice şi monetare, inflaţia. Şi simt această nevoie pentru că indicatorii au înregistrat dinamici neliniştitoare, în contextul crizei internaţionale.

Reacţiile numeroase la primul episod al interviului, publicat ieri, tratând despre încrederea în moneda naţională, confirmă că intervenţia publică a Guvernatorului era aşteptată. Cititorii ne-au postat mesaje pe site-ul ziarului "BURSA", dar ne-au contactat şi prin telefon şi chiar şi direct la redacţie. Presa - ziare şi televiziuni - a reluat declaraţiile Guvernatorului consemnate în "BURSA".

Ne aşteptăm ca şi acest al doilea episod să aibă impact, deoarece este centrat pe inflaţie - o grijă care, de câţiva ani, nu s-a mai aflat pe locul întâi în preocupările populaţiei, dar care revine pentru că inflaţia s-a manifestat rebel în a doua jumătate a anului trecut.

Luni, vom publica al treilea episod al interviului, în care Guvernatorul Mugur Isărescu ne răspunde pe tema politicii bugetare şi a coordonării cu politica monetară.

Reporter: În ziarele internaţionale apar tot mai adesea analize potrivit cărora băncile centrale nu au înţeles gravitatea peisajului financiar internaţional. Care este opinia dumneavoastră?

Mugur Isărescu: Este adevărat că opinia circulă în ziare şi în rândul unor analişti, dar ca participant la întâlnirile guvernatorilor, de exemplu în cadrul BRI sau al BCE, pot spune că sunt înţelese foarte bine pericolele care pândesc stabilitatea financiară internaţională, precum şi pericolele inflaţioniste. De fapt, băncile centrale au vorbit primele despre turbulenţele financiare internaţionale. Dar tot atât de adevărat este că mesajele publice urmăresc să nu declanşeze fenomene de panică, ce ar înrăutăţi situaţia ci este accentuată cu precădere nevoia unor acţiuni concertate şi adecvate pentru depăşirea treptată a acestor momente mai dificile.

Reporter: Care va fi inflaţia în 2008?

Mugur Isărescu: Sperăm (şi avem şanse) să aducem inflaţia, la sfârşitul anului 2008 sau la începutul anului 2009, în culoarul prognozat (sub 5%). Legat de aceasta, aş mai adăuga ceva. Este adevărat că anul trecut nu am atins ţinta de inflaţie. Dar de aici şi până la a spune că este un dezastru atât în ceea ce priveşte inflaţia, cât şi deficitul de cont curent, este un drum lung de parcurs. Recent au apărut cifrele referitoare la nivelul inflaţiei în noile state membre ale Uniunii Europene. Şi trebuie să spunem că România nu mai este codaşă, ca în 2005, suntem acum pe locul 6 din 9 ţări. A ţinti inflaţia nu înseamnă să faci farmacie; a nu se înţelege ţintirea inflaţiei în sensul strict de "tras la ţintă". Ţintirea inflaţiei este una din cele trei tipuri de strategii de politică monetară şi are mai degrabă înţeles de reper. Ne uităm la trend şi pe termen lung ca tendinţă, urmărim criteriile de la Maastricht.

Reporter: Cum vă explicaţi derapajul inflaţiei faţă de prognoză, de la 5,7% la 6,5%?

Mugur Isărescu: Noi am făcut prognoza de inflaţie în septembrie introducând şi preţurile produselor care au tendinţă de scumpire: pâine, făină, ouă etc. La ulei, de exemplu, ne-am gândit că preţul nu poate depăşi nivelul din Uniunea Europeană; problema a fost că uleiul s-a scumpit mai mult decât ne-am aşteptat.

Reporter: Care sunt ameninţările legate de reuşita ţintei de inflaţie pentru acest an?

Mugur Isărescu: Avem certitudinea, pentru primele luni din 2008, inclusiv datorită efectului de bază, că rata anuală a inflaţiei se va menţine relativ ridicată. În consecinţă, principala ameninţare este că menţinerea, câteva luni, a unei inflaţii relativ înalte poate să genereze efectul de spirală, adică să ducă la solicitări de majorări de salarii.

De fapt, în teoria economică, dar şi în practică (se poate vedea ultimul mesaj al preşedintelui BCE, Jean Claude Trichet), acesta este marele risc al unor şocuri exogene, precum cel din 2007, şi anume că declanşează "the second round", a doua rundă de majorări de preţuri, iar apoi spirala preţuri-salarii. Ţinta de inflaţie poate deci să fie atinsă cu condiţia înţelegerii pericolului menţionat. În acest sens, mixul corect de politici economice (monetară, fiscal-bugetară, salarială) este mai important ca fiecare politică în parte.

Reporter: Anul 2007 este primul în care intervenţiile BNR pe pieţele financiar-monetare nu s-au ilustrat în mod evident în efecte asupra evoluţiei inflaţiei, în pofida unei pierderi semnificative a BNR.

Mugur Isărescu: În 2007, aşa cum am spus, creşterea indicelui preţurilor de consum peste ţinta de inflaţie s-a datorat în mod evident unor şocuri exogene: seceta şi creşterea preţurilor la ţiţei. Măsurile de întărire a politicilor monetare în a doua jumătate a anului s-au adresat efectelor secundare ale acestor şocuri şi este prematur să ne exprimăm dacă aceste măsuri au fost sau nu eficiente. În ceea ce priveşte pierderea din bilanţ, vă contrazic. În 2007, BNR a avut profit atât operaţional, cât şi financiar.

Reporter: Se estimează că şi 2008 va fi un an agricol slab. În acelaşi timp nu avem investiţii... deci agricultura nu ne va ajuta prea mult în atingerea ţintei de inflaţie.

Mugur Isărescu: Probabilitatea să avem doi ani secetoşi la rând este mică. Sper ca agricultura să ne fie de ajutor în acest an. În ceea ce priveşte investiţiile în agricultură, vă dau dreptate, dar cred că subiectul necesită o abordare separată, într-un alt interviu.

Reporter: BNR are un plan de ţintire a inflaţiei în care să introducă şi preţurile activelor financiare şi cele imobiliare?

Mugur Isărescu: În ceea ce priveşte activele imobiliare, suntem încă în faza de studiu.

Reporter: BNR are vreo metodă de atenuare a impactului preţurilor materiilor prime, care au explodat la nivel internaţional?

Mugur Isărescu: Acestea sunt şocuri exogene şi politica monetară nu le poate combate. Rolul ei este să nu fie acomodate şi să descurajeze "the second round" (efectele secundare).

Reporter: Întrucât măsurile nu au mai avut efect evident, nu se impune o reajustare teoretică şi o restructurare practică a competenţelor băncii centrale?

Mugur Isărescu: Nu. Cred că, în prezent, cadrul operaţional al politicilor monetare ale băncilor centrale este bine definit, iar noi la BNR nu mai trebuie să redescoperim America. În plus, nu uitaţi că suntem parte a sistemului european al băncilor centrale şi deci ne încadrăm în tipul de politici monetare practicate în Uniunea Europeană.