Inflaţie de lumea a treia în Germania, cea mai mare din ultimii 70 de ani

Datele preliminare ale Biroului Federal de Statistică (Destatis) arată că indicele preţurilor de consum din Germania şi-a accelerat creşterea anuală peste aşteptări în septembrie 2022, până la 10%, cea mai mare din decembrie 1951, de la 7,9% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,9%, după un avans de 0,3% în luna anterioară (vezi graficul).

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 18,7%, de la 16,6% în august 2022, pe fondul unei creşteri lunare de 1,8%, iar preţurile energiei şi-au accelerat creşterea anuală până la 43,9%, de la 35,6%.

Preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală până la 3,6%, de la 2,2% în luna precedentă. Indicele armonizat al preţurilor de consum şi-a accelerat creşterea anuală până la 10,9%, de la 8,8% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 2,2%.

Preţurile de consum au crescut peste aşteptări, cu o rată anuală de 10%, şi la nivelul întregii zone euro în zona euro, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,2%. Preţurile energiei şi-au accelerat creşterea anuală până la 40,8%, de la 30,6%, pe fondul unei creşteri lunare de 3%, iar preţurile alimentelor neprocesate şi-au accelerat creşterea anuală până la 12,7%, de la 11%, în urma unei creşteri lunare de 1,6%.

"Preţurile cresc tot mai rapid şi dincolo de energie, iar acesta este un semnal foarte îngrijorător", a declarat Jörg Krämer, economist-şef la Commerzbank, pentru cotidianul Handelsblatt.

Declaraţia lui Krämer referitoare la evoluţia preţurilor din Germania reflectă o concepţie cel puţin ciudată despre mecanismele de influenţare a preţurilor dintr-o economie.

De ce ar trebui să ne mire că preţurile produselor, alimentare sau nealimentare, ajung să crească tot mai rapid? Oare formarea lor nu este fundamentată tot pe energie în fiecare stadiu al transformării către produsul finit?

Sau ideologia păguboasă promovată de băncile centrale, care separă indicii de preţ în categorii volatile şi mai puţin volatile, preţuri care pot fi controlate şi care nu pot fi controlate, a intrat aşa de tare în "natura" economiştilor, iar aceştia nu mai fac diferenţa între realitatea economică şi propagandă?

Pe fondul creşterii explozive a preţurilor energiei, foarte multe companii şi-au redus producţia sau au oprit-o complet, după cum mai arată Handelsblatt. În aceste condiţii, toate institutele de cercetare economică din Germania şi-au redus drastic estimările de creştere, iar consensul pentru anul viitor este o contracţie de 0,4% a Produsului Intern Brut.

Scenariul pesimist arată o contracţie de până la 7,9%, care poate avea loc dacă iarna va fi grea şi se va introduce raţionalizarea gazelor pentru industrie.

Estimările privind creşterea preţurilor de consum arată o rată medie a inflaţiei de 8,8% în 2023, după 8,4% în acest an, şi un declin până la 2,2% în 2024. Prognozele par încă foarte optimiste, în special pentru 2024, mai ales că autorităţile germane nu au niciun fel de plan credibil pentru soluţionarea crizei energetice.

Klaus Muller, preşedintele agenţiei federale care administrează reţeaua energetică a Germaniei, a avertizat recent că s-a înregistrat o creştere puternică a consumului de gaze în ultima săptămână, pe fondul scăderii temperaturii. Consumul a fost cu aproape 15% mai mare decât media perioadei similare din ultimii patru ani, conform informaţiilor din presa germană.

Pentru Carsten Brzeski, economist la ING, semnalele unei recesiuni se manifestă deja de mult timp, pe fondul impactului preţurilor asupra consumatorilor şi companiilor, conform declaraţiilor sale pentru Handelsblatt. În plus, scăderea drastică a puterii de cumpărare afectează puternic şi sectorul serviciilor.

"Atât cererea cât şi oferta din economia Germaniei sunt afectate sever", a mai declarat Brzeski, în opinia căruia "pierdem o prosperitate care nu se va întoarce prea curând".

Die Welt scrie că economiştii nu exclud rate ale inflaţiei de 12% în viitorul apropiat. "Acum este importantă menţinerea încrederii cetăţenilor în stabilitatea preţurilor, altfel există riscul unor vremuri şi mai grele", subliniază cotidianul german.

Dar care ar trebui să fie sursa acestei încrederi? Turnul BCE de la Frankfurt, unde conţopişti iresponsabili şi ignoranţi mai caută acum doar să se dezvinovăţească, după ce şi-au ignorat cu impunitate mandatul şi au pornit tiparniţa prin sfidarea brutală a tratatelor europene?

"Inflaţia cu două cifre poate conduce la crearea unor condiţii sociale explozive", mai avertizează Die Welt.

Poate că aceasta este singura soluţie pentru "încălzirea" Europei în iernile următoare.