English
Inflaţia în SUA pentru luna octombrie a ajuns la 6,2% din PIB, cel mai mare salt din ultimii 30 ani. E mult? Nu e mult, şi am să vă explic de ce. Cât a fost deficitul bugetar în SUA pentru anul fiscal 2021 care s-a încheiat la sfârşitul lunii septembrie? 2,77 mii de miliarde (trilioane) de dolari, sau 12,4% din PIB. Dar pentru anul fiscal 2020 deficitul bugetar a fost mult mai mare, de 3,13 trilioane, care a reprezentat 15% din PIB. Adică în doar doi ani guvernul american a cheltuit cu peste 27% din PIB fără acoperire în încasări.
Lumea nu prea se întreabă de unde se finanţează un guvern, ca să cheltuiască atât de mulţi dolari pe datorie. Aceşti dolari, în principiu, au fost tipăriţi (digital) de către US Federal Reserve (Fed), adică banca centrală a Statelor Unite. Fed-ul şi-a umflat deţinerea de dolari în bilanţ, între luna martie 2020 şi acum, cu aproximativ 4,2 trilioane de dolari, peste 18% din PIB-ul SUA. Imaginea ataşată este de la site-ul Federal Reserve al Statelor Unite.
Aşa cum am mai scris, în trecut astfel de tipăriri nemiloase erau cel puţin parţial absorbite de China. De câţiva ani, dar mai ales după pandemia covid, China nu mai poate absorbi prea mult din excesul monetar al lumii. Forţa de muncă din China s-a scumpit atât de mult încât s-a apropiat de lumea dezvoltată, iar consumul intern al Chinei a cunoscut o explozie în ultimii ani. Prin urmare, o bucată mult mai mare din monedele care se tipăresc acum în lume merg direct la preţuri. Din acest motiv am scris că o inflaţie de 6,2% nu e prea mare, având în vedere cât de mult s-a tipărit.
Acum singura forţă reală care mai poate absorbi din ce se tipăreşte de către băncile centrale este tehnologia. Tehnologia întotdeauna a ajutat la absorbirea excesului monetar şi în continuare îşi va menţine rolul. Avansul tehnologic îmbunătăţeşte productivitatea şi, prin urmare, reprezintă o presiune deflaţionistă pentru preţuri. Adică avansul tehnologic duce la o capacitate mai bună de producţie şi prin urmare la preţuri mai accesibile. Dar avansul tehnologic nu poate face faţă vitezei tiparniţelor băncilor centrale în acest moment. Tehnologia poate îmbunătăţi productivitatea în fiecare an, dar nu cu câteva procente din PIB.
De peste un an, în foarte multe sectoare economice, concomitent, oferta nu face faţă la cerere şi, prin urmare, există probleme serioase de aprovizionare, sau ceea ce se numeşte în engleză bottlenecks. Menţinerea acestei stări arată că presiunile inflaţioniste nu dau semne de ameliorare. De câteva luni problemele de aprovizionare chiar încep să se răspândească, de la bunuri la resurse umane. Nu se mai găsesc şoferi de tir sau chiar măcelări şi lista devine în fiecare lună mai lungă. Aceasta este următoarea etapă într-o nouă eră inflaţionistă care începe să devină una endemică.
Aşa cum am mai spus, tot ce se poate face este ca fiecare să fie pregătit de acum încolo, probabil pentru câţiva ani, pentru inflaţie destul de mare. Deficitele bugetare nu vor putea fi reduse prea mult, având în vedere faptul că guvernele s-au obişnuite de peste 30 ani să cheltuiască mai mult decât încasează. Obligaţiile fiscale asumate de guverne în ultimii ani nu pot fi anulate sau amânate. Contractele trebuie să fie respectate, pensiile plătite şi serviciile prestate. Politicienii se vor plânge de inflaţie, dar nu prea au de ales. Soluţia ar fi eliminarea deficitului bugetar, lucru care este, practic, imposibil în viitorul apropiat.
Notă: Ben Madadi este membru în cadrul Asociaţiei Investitorilor la SIF-uri şi cel mai mare investitor de la SIF Muntenia, cu o deţinere de 6,13% din capitalul societăţii.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. inflatia, acest bau bau
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 00:42)
inflatia controlata este forma sub care se pastreaza echilibrul social planetar. da-le la soareci niste cascaval dupa care sa alerge si toata lumea e fericita. a, ca pe cind ajung la el e mai mic in putere de cumparare decit atunci cind a inceput cursa, asta-i de domeniul trecutului. rostogolim inflatia pe soseaua progresului iluzoriu asta e totul. si totusi, problema este? in SUA, salar mediu/familie in 1990 era $35,353 iar in 2020 era $84,008. Un big mac meal in 1990 era $2.45 iar in 2020 era $5.99 .....perfect corelate. hyperinflatia este o problema reala si apare in momente absolut neobisnuite, dar inflatia controlata de cei cu tiparnitele e doar un model de business. altul nu avem, deci mai usor cu inflatia pe scarile expansiunii economice iluzorii
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 11:47)
Imi place pasiunea domnului Madadi pentru macroeconomie. Eu consider ca acesta curiozitate, aceasta dorinta de a intelege ceea ce se intampla in jurul tau este o forma superioara de inteligenta. Are el destule pe cap cu afacerile lui si cu ”razboiul” de la SIF4, dar uite ca-l mai intereseaza si alte lucruri. Respect!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 01:44)
În mod real, inflația e mult mai mare însă e mânărită.
În ultimii 20 de ani s-a perfecționat arta de a măslui acel basket care compune CPI-ul încât ceea ce arată acum e doar o glumă numai bună de înghițit de 98% dintre fazanii care muncesc pentru bani.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 07:24)
Ne este sete, iar acest articol descrie apa :)))
Ce putem sa facem domnule in aceasta situatie de inflatie?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 07:35)
Politicienii lumii au crezut că pot înlocui în orice situație apa cu "bulele " sampaniei ! Nu pot,dar au uitat de apă și descrierea ei e necesară din nou !
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 07:35)
dupa fiecare ciclu de inflatie urmeaza deflatie; dupa fiecare ciclu de deflatie urmeaza inflatie...
Mecanica comportamentala umana - sociala - monetara ajuta la transferul total al activelor intre generatii!
Caderea bondurilor propaga inflatia in timp ce consuma deflatia!
Cresterea bondurilor propaga deflatia in timp ce consuma inflatia!
Aici in raport cu ect clase de comoditati se active se aplica si inverarea relatiilor!
semnat comenturi “cretine”
5. articol
(mesaj trimis de vinny în data de 12.11.2021, 07:57)
articol foarte foarte bun. felicitari.
5.1. articol bun (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de vinny în data de 12.11.2021, 09:56)
acest articol este o esenta bine studiata a lucrurilor, prezenta si in carti f bune, deci cumva studiata de a lj gul timpului. si dovedita din pacate de criza din 2008. este din perspectiva unui investitor privat. complet diferit de politicianismul si intrigile celor care conduc institutiile, chiar si financiare. acestia aduc cu ei indicatori masluiti si interpretari pentru a si atinge interesele pe termen scurt.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2021, 14:23)
Pe balanta interna a bancii centrale se vede destul de usor traseul banilor/creditului in existenta:
- cerere din Romania
- europa
- AFRICA
- Ucraina
- Irak
-afganistan
-Libia
-Ge rmania
-etc..
Banii/Credit ul Tiparit de Banca Centrala este ca impuls la Cererea Fortata din Repo din septembrie 17 2019!
Era de asteptat ... cele perpetuate in piata... avem norocul ca ciclul afacerilor pe credit tocmai a avut curba de crestere din 2019... si deci nu a avut curba de cadere... avem noroc ca s-a suprapus si cu ascendentul la "Vertica" a proape a CREDITULUI. (vorbim de Romania acum).
Acest ciclul al afacerii tine in medei 5 ani (plus minis 1 1/2 ani)... toti GROZAVII ii vedem cum se lauda cu ECT RANDAMENTE NOMINALE I PIATA... lucru usor de anticipat... tot grozavii nuita sa acurde atentei "lupului" ce la mananca oile (inflatia pe ascendent - cerere pe platou superior - productivitate pe descendent).
Ciclul CREDITULUI pune CAPAC ul pe OALA! in loc sa il lase distantat putin pentru a se elibera presiunea.
Dar cum o Ciorba se face mai repede cu capacul pus.. si economia primeste recul din depresie prin impuls fina de credit... ca pe urma sa oboseasca si "creditul".
Sa nu OBOSEASCA CA IN ITALIA / CIPRU SI CRECIA de mai tvindem o tura din tara la masa negocierilor petru plata distractie prezenta.
Tura trecuta am scapat ieftin caci am negociat deschideri de rute si export de sclavi/productivi productivitate ieftina).
Tura asta nu cred ca scapam fara sa se bage mana adanc in buzunarele oamenilor la schimb pe etc actiuni/hartii/ detineri....
Mare mirare daca nu se lasa cu bail-in!
Nu acum!! caci ochii vigilenti ai oamenilor sunt cat cepele... cand incepe 'sclavuimea' sa intre iar in productivitate... pe atunci cade bomba...
Vedem! - mai bine sa ma insel decat sa ne insele datoria din sistem si speculatiile din piete.
semnat comenturi "cretine"
6.1. Ciclu de creștere (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Campanella în data de 12.11.2021, 15:11)
Dacă avem un ciclu de creștere cu vârful în 2019, mai avem cca. 2 ani până la ciclul de descreștere!!! Plus minus 1. Deci 2023-2025.
Apoi picăm fix în cap și se lasă cu bail-in și consiliu monetar pentru leu!!!
7. pentru d-nul Ben.
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.11.2021, 22:00)
"6,2% nu este o inflaţie mare, ţinând cont de cât s-a tipărit în ultimii doi ani"
Draga Ben, un mic mesaj pentru tine in urma citirii articolului tau: nu conteaza cat s-a tiparit, conteaza velocitatea asociata (cat de mult si de repede "se invart" banii in economia reala, aia producatoare de bunuri si servicii non-financiare si non-asigurari).
Exista o referinta cu privire la raporturile masa monetara emisa (M) si velocitatea ei (V) si se numeste ecuatia lui Fisher si e ceva de genul : MV=PT unde M e masa monetara emisa, V = viteza de circulatie, P = nivelul preturilor (mediana) si T este volumul tranzactional in economia reala.
Pe scurt, daca vrei sa iti impartasesc ideile mele cu privire la subiect: intr-adevar a fost un ocean de QE-uri (si derivate de QE-uri) dar vorbim de bani emisi si... blocati la nivelul balantelor bancilor (preponderent). Care bani (parcati in balantele bancilor) au fost mai apoi plasati - in masura posibilului - in mod speculativ... vezi cazul burselor "superman" si al obligatunilor guvernamentale care au inregistrat in 2020 un minim istoric absolut). Dar nu au fost plasati (credite pt capital de lucru, investitii, etc) in economia reala.
Cand "stapanii" Lumii s-au prins sa tipareau ca fraierii (ca un fel de act religios anti-cataclism ...sa-i zic asa) atunci ... unul dintre ei , pe nume Klaus Schwab (WEF) a teoretizat doctrina diluarii capitalismului cu elemente de marxism ... si cum a stat el drept dar a gandit stramb , a scos din joben ideile "The Great reset" si "The Green Deal".
Care e principalul corelat al acestor idei (aplicate magistral as putea zice in contextul covid - sau "fereastra de oportunitate" cum o numea Klaus insusi, denotand inchiderea acestei ferestre de oportunitate in primavara 2022!) ?
Datorita banditismului economic in numele salvarii umanitatii (de ea insasi - as adauga eu) prin vaccinare anti-covid , au aparut disruptii, intreruperi in productie si mai ales in lanturile de distributie rezultand o strangulare severa a ofertei. Deci nu discutam de expansiunea peste noapte a cererii (caci inflatia poate fi de 3 naturi: monetara si non-monetara, cea nemonetara avand 2 subdivizari ca origine : inflatie datorita cererii sau inflatie datorita ofertei).
Si asa ajungem in zilele noastre (sau ...ale stapanilor auto-declarati ai Lumii ? oare? ma mai gandesc) ....
Velocitatea e cea care da puls inimii economiei reale. Altfel baietii tipareau pana ii lua ameteala.
A fost nevoie de mica oportunitate oferita de un virus de raceala comuna pentru a strangula golaneste si banditeste oferta bagand in foame si saracie atata amar de oameni in toata lumea , mai ales in tarile sarace.
Salutari Ben!
Iti citesc articolele cu placere, chiar daca nu comentez intotdeauna la tine ! (eu sunt nitel mai taliban in comentarii ... :) ... acest comentariu a fost insa civilizat).
7.1. Ecce Homo (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Soho în data de 12.11.2021, 22:42)
Un comentariu cum RAR mai citești! Premiu de Excelență!