Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul I al acestui an, 38.400, în creştere cu 2.800 faţă de trimestrul anterior, iar rata locurilor de muncă vacante a fost 0,79%, în creştere cu 0,06 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică, informează news.ro.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2020, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,05 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3.400.
"În trimestrul I 2021, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,60%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,55%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante (8.300 locuri vacante), cu o valoare a ratei de 0,76%. Sectorul bugetar a însumat puţin sub o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.600 locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 5.500 locuri vacante în administraţia publică, iar 1.000 locuri vacante în învăţământ", a anunţat INS.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă şi alte activităţi de servicii (0,09% pentru fiecare în parte), respectiv în hoteluri şi restaurante (0,19%).
Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă şi alte activităţi de servicii (0,04 mii locuri vacante pentru fiecare în parte), respectiv în tranzacţii imobiliare (0,05 mii locuri vacante).
În trimestrul I al anului, prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,57 puncte procentuale), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,44 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri importante în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,9 mii locuri vacante), industria prelucrătoare (+0,8 mii locuri vacante), construcţii (+0,6 mii locuri vacante), respectiv în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,5 mii locuri vacante).
Cele mai semnificative scăderi ale rateilocurilor de muncă vacante s-au observat în alte activităţi de servicii (-1,86 puncte procentuale), urmate de industria extractivă (-0,34 puncte procentuale) şi comerţ (-0,11 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a înregistat scăderi de peste 0,8 mii locuri vacante în alte activităţi de servicii, respectiv în comerţ.
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în alte activităţi de servicii (-1,88 puncte procentuale), respectiv în comerţ (-0,24 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi mai importante în comerţ (-1,9 miilocuri vacante), respectiv în industria prelucrătoare (-1.000 locuri vacante).
La polul opus, creşteri mai relevante ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (+0,34 puncte procentuale), respectiv în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,32 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4 mii locuri vacante).
În trimestrul I 2021, rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,01%), specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (0,96%), ocupaţii elementare-grupa majoră 9 (0,86%), respectiv tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (0,83%).
Cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (10.600 locuri vacante), ocupaţii elementare-grupa majoră 9 (5.600 locuri vacante), respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi-grupa majoră 7 (5.000 locuri vacante).
Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,54%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,47%, respectiv 1.700 locuri vacante).
În primele trei luni ale anului, comparativ cu trimestrul precedent, în majoritatea grupelor majore de ocupaţii s-au înregistrat creşteriale celor doi indicatori. Astfel, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,23 puncte procentuale), tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (+0,15 puncte procentuale), respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi-grupa majoră 7 (+0,13 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (+1.300 locuri vacante), pentru ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (+0,9 mii locuri vacante), respectiv pentru cele de muncitori calificaţi şi asimilaţi-grupa majoră 7 şi tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (+0,8 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante cea mai semnificativă scădere s-a observat în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (-0,15 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (-0,20 puncte procentuale), urmate de cele de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (-0,18 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante diminuări în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (-1.800 locuri vacante) şi în cele deoperatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente-grupa majoră 8 (-0,8 mii locuri vacante).
La polul opus, uşoare creşteriale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat doar în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,10 puncte procentuale), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (+0,05 puncte procentuale), această din urmă grupă de ocupaţii cunoscând şi cea mai relevantă creşterea numărului locurilor de muncă vacante (+0,8 mii locuri vacante).
"În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicăriimăsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea", arată datele INS.