Senatorii din Comisia de Buget-Finanţe au decis ieri să îi cheme pe conducătorii Institutului Naţional de Statistică (INS) la Senat ca să prezinte datele brute legate de creşterea economică pe primul trimestru al anului în curs, după cum ne-a spus Florin Cîţu, vicepreşedintele comisiei.
Această decizie a fost luată în contextul în care INS a anunţat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,7%, în primele trei luni ale anului curent, faţă de perioada similară din 2016.
Senatorul PNL Florin Cîţu ne-a precizat: "Există o disonanţă între ce spune INS şi ce a spus BNR, FMI, Comisia Europeană referitor la evoluţia economică pe primul trimestru. În plus, cifrele pentru această perioadă, veniturile, sunt mai mici decât anul trecut ca procent din PIB, iar faptul că a fost nevoie de tăierea investiţiilor ca să se ajungă la surplus, arată cu totul altceva".
În opinia domnului Cîţu, cifra anunţată de INS ar putea fi şi o eroare: "În trecut au mai fost erori în care au fost tăiate 20 de miliarde de lei din PIB, dar nu ştim acest lucru. Sub protecţia acestor informaţii, s-a mai aruncat ţara în criză o dată, au fost luate decizii politice protejate de astfel de date, şi în 2007 şi în 2008, care ulterior au distrus economia aproape şase ani la rând. Se pare că se repetă scenariul.
De aceea îi chemăm la comisie pe reprezentanţii INS, pentru a prezenta datele brute şi să vedem de unde este diferenţa de percepţie".
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) estima o decelarare a creşterii PIB, conform Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din 5 mai 2017. Aceasta arată: "Referitor la cele mai recente evoluţii, membrii Consiliului au apreciat că datele statistice disponibile prefigurează o uşoară decelerare a creşterii PIB în trimestrul întâi 2017".
Consumul privat reprezintă motorul accelerării la 4,8% a dinamicii PIB în 2016, atingând cel mai înalt ritm de creştere din ultimii nouă ani, de 7,3%, în principal pe fondul creşterii venitului disponibil real.
• Adrian Vasilescu: "Sunt multe lucruri de făcut care să determine un PIB potenţial la nivelul PIB-ului real"
Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Centrale, consideră că un avans de 5,7% al economiei înseamnă o creştere de viteză peste PIB-ul potenţial. Domnul Vasilescu ne-a explicat: "Creşterea de viteză a intrat într-un proces continuu. În 2015, am avut o creştere de viteză importantă care a dus România pe locul şase în UE, din acest punct de vedere. Anul trecut, creşterea a fost şi mai mare, România urcând pe locul întâi în UE, iar anul acesta ne menţinem pe primul loc, la viteza de creştere economică. Personal, cred că este o creştere de viteză peste PIB-ul potenţial şi ne aşteptăm ca în trimestrele următoare să asistăm la o posibilă reglare, la o creştere temperată astfel încât să mergem pe o diagonală naturală".
O creştere accelerată a economiei ar fi bună dacă s-ar baza pe investiţii, observă domnul Vasilescu, menţionând că PIB-ul are o particularitate - aproape tot ce se produce se consumă. Reprezentantul BNR ne-a precizat: "Cererea stimulează producţia, dar producţia cui? Cererea noastră stimulează producţia altor ţări. Noi încă ne bazăm pe importuri foarte multe, mai ales în domeniul agriculturii. Vânzările din magazinele noastre exprimă o cerere solvabilă care stimulează producţia din alte ţări. Şi se mai întâmplă ceva: străzile sunt pline de maşini. A plouat acum câteva zile şi nu s-a putut circula. Acest tablou a generat PIB. Petrecerile de 1 mai cu mici şi bere au fost producătoare de PIB. Problema cardinală este legată de fondurile europene. Avem nevoie de investiţii finanţate din fonduri UE. Avem de luat 40 de miliarde euro de la UE, bani care au un mesaj pentru noi: aduceţi proiecte bune şi vom fi ai voştri".
Adrian Vasilescu ne-a mai spus că sunt multe lucruri de făcut care să determine un PIB potenţial la nivelul PIB-ului real.
• Aurelian Dochia: "Este foarte puţin probabil ca această cifră să se menţină atât de mare pe tot parcursul anului"
Trebuie să ţinem seama că cifra anunţată ieri de INS este prima dată de Institut legată pe PIB-ul din trimestrul întâi, la nivel de semnal, urmând ca aceasta să fie revizuită, atrage atenţia Aurelian Dochia, analist economic şi administrator al BRD Groupe Societe Generale. Domnia sa ne-a declarat: "Nu cred, totuşi, că variaţia va fi prea mare, pentru că, în ultimii ani, variaţiile au fost de 0,1%-0,2%. Aşadar, va rămâne o cifră foarte bună, un nivel de creştere foarte puternic, care nu a fost anticipat de niciun analist. Este foarte puţin probabil, însă, ca această cifră, care dă credibilitate Guvernului în estimările sale, să se menţină atât de mare pe tot parcursul anului".
Probabil că o mare parte din această creştere se bazează pe consum, întrucât au avut loc creşteri de salarii, fapt ce impulsionează consumul, acest lucru având efecte şi asupra deficitului balanţei comerciale, a completat specialistul, evidenţiind şi că investiţiile au fost sub nivelul preconizat, în primele trei luni ale acestui an: "Eu cred că investiţiile sunt păstrate pentru reglarea deficitului bugetar, iar realizarea proiectelor investiţionale se aglomerează în ultima parte a anului, când începe să devină clară situaţia deficitului".
Cifra anunţată de INS ar trebui să fie un motiv pentru demararea investiţiilor chiar din al doilea trimestru al acestui an, ne-a mai spus domnul Dochia, precizând: "INS nu are instrumente care să schimbe foarte tare cifra. Să sperăm că această creştere de 5,7% nu va conduce la încercări de noi creşteri salariale sau de alte tipuri de venituri, care ar putea deveni periculoase, cu efecte în anii următori".
• Grindeanu: "Creşterea economică de 5,7% este o confirmare a măsurilor economice luate de Guvern"
Creşterea economică de 5,7% înregistrată în primul trimestru al anului 2017 comparativ cu primul trimestru 2016, o evoluţie care depăşeşte aşteptările analiştilor şi ale organismelor internaţionale FMI, BM, CE este o confirmare a măsurilor economice luate de Guvern, consideră premierul Sorin Grindeanu, care spune că Executivul va continua să susţină tendinţa de creştere economică, prin stimularea investiţiilor publice, accelerarea atragerii de fonduri europene şi îmbunătăţirea colectării şi reducerii evaziunii fiscale.
Creşterea economică este şi rezultatul încrederii mediului de afaceri în măsurile economice anunţate de Guvern pentru perioada următoare - între care Legea prevenţiei, înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii - dovedită inclusiv prin indicatorii de încredere calculaţi de Comisia Europeană, arată un comunicat al Guvernului. Şeful Guvernului menţionează: "Pentru 2017, ne-am propus să atragem fonduri europene consistente în economia românească, respectiv 5,2 miliarde euro. Totodată, monitorizez personal, prin întâlniri de lucru săptămânale, îmbunătăţirea colectării şi combaterea evaziunii fiscale. Sunt pârghii prin care susţinem ritmul de creştere economică, astfel încât evoluţia economiei să fie resimţită în viaţa de zi cu zi a românilor".
Conform comunicatului citat, rata creşterii economice anunţată ieri de INS, mai mare decât cifra estimată pentru întreg anul 2017, respectiv 5,2%, a fost anticipată de alte evoluţii pozitive din economie: exporturile au ajuns la un maxim istoric record în luna martie 2017, respectiv 5,7 miliarde euro; în primele patru luni ale anului au fost create peste 100.000 de noi locuri de muncă stabile; producţia industrială are rate de creştere ridicate - o evoluţie pozitivă are industria prelucrătoare/industrii medium şi high tech; rata şomajului se află la un minim istoric de după 1989.
• Dragnea: "Datele INS nu mai lasă loc de nicio interpretare răutăcioasă din partea criticilor programului PSD de guvernare"
Datele oficiale de la INS nu mai lasă loc de nicio interpretare răutăcioasă din partea criticilor programului PSD de guvernare, a scris, ieri, pe Facebook, liderul PSD Liviu Dragnea, adăugând: "România are, pe primul trimestru, o creştere de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Putem face comparaţia cu Germania (2,4%) sau Franţa (1,4%), care au raportat până acum la Eurostat. Dar cel mai important e că această creştere se simte efectiv în buzunarul românilor, care au avut parte în acest trimestru de majorări salariale şi de reduceri de taxe".
România a înregistrat cel mai semnificativ avans al PIB dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, arată estimarea preliminară publicată ieri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Economia zonei euro a urcat cu 1,7%, în primele trei luni din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2%. Ţările care au înregistrat cele mai mari creşteri din UE, după România, în perioada analizată, sunt: Polonia şi Lituania (ambele cu 4,1%), Letonia (3,9%), Ungaria (3,7%) şi Bulgaria (3,4%). Nu au fost înregistrate scăderi ale PIB, în UE, cu excepţia Greciei (minus 0,5%).
1. pai in vacanta atunci...
(mesaj trimis de ian în data de 17.05.2017, 00:57)
deci ati facut pib-ul de 5.7% deja, fata de cat v-ati propus 5.2% in tot anu [asta ar fi putut s-o spuna grindeanu/dragnea si chiar si vasilescu [daca asta i s-ar fi cerut sa spuna] si e numai o pura intamplare ca nu chiar au si spus-o].. mai tare ca cincinalu' in patru ani jumate. sunteti cei mai tari, aveti valoare, ..dati niste tichete de vacanta la toata lumea pe vro 12 luni sa vedeti cum duduie economia...si noi in timpul asta pe la mamaia cu tichetu' .