Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus estimările privind dinamica economiei din trimestrul al treile 2020, statisticile indicând un ritm trimestrial de creştere de 5,8% faţă de ritmul de 5,6% estimat în luna decembrie. Revenirea economică după ieşirea din perioada de lockdown de anul trecut a fost sprijinită de politicile fiscale şi monetare relaxate implementate de Guvern şi BNR, un impact negativ asupra dinamicii economiei continuând să se simtă din sectorul agricol.
Astfel, de la an la an, PIB-ul României a fost mai mic cu 5,7% la finele trimestrului trei 2020 comparativ cu trimestrul trei 2019, revizuire în ameliorare comparativ cu estimările din decembrie care indicau un declin cu 6%. Andrei Rădulescu, economist-şef la Banca Transilvania, pune revizuirea pe seama "evoluţiei mai bune a investiţiilor productive, consumului guvernamental şi exportului net".
Primele date provizorii publicate de Statistică la începutul lunii decembrie indicau un avans al PIB de 5,6% în termeni reali în trimestrul trei faţă de trimestrul doi şi un declin de 6% faţă de trimestrul trei din 2019.
"Consumul gospodăriilor populaţiei (principala componentă a PIB) s-a ajustat cu 4% an/an în T3, ca urmare a incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent. De asemenea, contribuţia variaţiei stocurilor la ritmul anual al PIB a fost revizuită în jos, de la -2,5 puncte procentuale la -3,5 puncte procentuale. Pe de altă parte, ritmul anual al formării brute de capital fix din T3 a fost revizuit în sus, de la 2,3% la 2,8%, evoluţie cu impact pozitiv pentru dinamica economiei pe viitor", arată Rădulescu.
Totodată, contribuţia consumului guvernamental la ritmul anual al PIB din trimestrul trei a fost revizuită în sus de INS cu 0,4 puncte procentuale. Nu în ultimul rând, INS a revizuit în sus şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a economiei din trimestrul trei, de la -1,7 puncte procentuale la -1 punct procentual - exporturile şi importurile s-au diminuat cu 6,4% an/an, respectiv cu 3,4% an/an.
Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie 2020, economia României a scăzut cu 5% de la an la an.
"Se evidenţiază însă majorarea formării brute de capital fix cu 4,4% an/an, evoluţie care confirmă tranziţia rapidă de la ciclul economic post-criză la un nou ciclu economic şi exprimă premise favorabile pentru dinamica economiei în trimestrele următoare. Cu alte cuvinte, baza productivă nu s-a erodat în contextul incidenţei pandemiei. De asemenea, consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice s-a majorat cu 11,7% an/an la nouă luni din 2020, pe fondul implementării unor politici fiscal-bugetare şi de venituri relaxate (fără precedent) după declanşarea crizei sanitare. Pe de altă parte, consumul gospodăriilor populaţiei s-a ajustat cu 4,8% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2020", mai notează Rădulescu într-un raport.
"Pe categorii de resurse, în trimestrul III 2020, în varianta provizorie (2), dinamica PIB s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale (de la 94,0% la 94,3%) în timp ce dinamica valorii adăugate brute nu s-a modificat, comparativ cu varianta provizorie (1). Volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în: activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+5,3 puncte procentuale), de la 70,9% la 76,2%; comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-1,3 puncte procentuale), de la 96,8% la 95,5%; informaţii şi comunicaţii (+0,9 puncte procentuale), de la 106,5% la 107,4%. Volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 3,2 puncte procentuale", se arată de asemenea în comunicatul INS.
Estimările Guvernului şi deci ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) indică o contracţie economică de 4,2% pentru anul trecut, potrivit celei de-a treia rectificări bugetare adoptate la sfârşitul lunii noiembrie 2020. Majoritatea analiştilor anticipează ca recesiunea Covid-19 să fie contrabalansată de creşterea economică din 2021 şi 2022, PIB-ul urmând să revină la nivelul pre-pandemie undeva pe parcursul anului viitor.
Scenariul are la bază perspectiva creşterii investiţiilor cu un ritm solid şi susţinut în perioada 2020-2022, după evoluţia favorabilă din 2020, persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus/accesibil şi implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană pentru revenirea economică şi tranziţia verde.
Potrivit INS, pe serie ajustată sezonier, Produsul intern brut estimat pentru trimestrul trei din 2020 a fost de 259,597 miliarde de lei preţuri curente, iar pe serie brută, PIB estimat a fost de 285,217 miliarde de lei preţuri curente. Totodată, în primele nouă luni ale anului trecut, pe serie ajustată, Produsul intern brut estimat a fost de 769,495 miliarde de lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 4,5% faţă de perioada similară a anului 2019. Pe serie brută, Produsul intern brut estimat a fost de 724,312 miliarde de lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 5%.
Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul patru, în decembrie fiind atins maximul redresării cu o activitate la peste 80% dintr-o lună pre-Covid.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2021, 09:39)
Se numeste reflatie de moment din cauza socului de restrangere a fluxului de valori tranzactionate.