INS confirmă creşterea PIB de 2,8% din primul trimestru al anului

• Banca Transilvania estimează o creştere a PIB de 6% în acest an, cel mai rapid avans din 2017

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat estimările privind dinamica economiei din primul trimestru din 2021, statisticile indicând un ritm trimestrial de creştere de 2,8% după creşterea de 4,8% din trimestrul al patrulea din 2020 şi cea de 6,1% din cel precedent. Revenirea economică după ieşirea din perioada de lockdown de anul trecut a fost stimulată de politicile fiscale şi monetare relaxate implementate de Guvern şi BNR. Pentru 2021 nu mai este aşteptat nici acel impact negativ asupra economiei care a venit anul trecut din partea sectorului agricol, afectat în 2020 de o secetă severă.

Astfel, de la an la an, PIB-ul Româ­niei a fost mai mic cu 0,2% la finele trimestrului întâi 2021 comparativ cu trimestrul întâi 2020, ritmul de scădere fiind în ameliorare de la -1,4% în trimestrul al patrulea din 2020. Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania, notează faptul că cererea internă a contribuit cu 2,4 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB-ului din perioada ianuarie-martie 2021.

Estimările analiştilor din lunile aprilie-mai erau pentru o creştere trimestrială de doar 1%. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estima în ianuarie că vom avea o contracţie uşoară a economiei în T1 2021 faţă de primul trimestru din 2020.

"Datele indică ameliorarea climatului din sfera economiei reale la începutul anului curent, confirmă relansarea în formă de V şi exprimă premise favorabile pentru trimestrele următoare, aspect evidenţiat de accelerarea dinamicii investiţiilor productive. (...) Se evidenţiază accelerarea ritmului anual al investiţiilor productive, la 9,9% an/an, cea mai bună dinamică din T1 2020, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare, potenţialului ridicat de dezvoltare pe termen mediu şi perspectivelor de implementare a programelor lansate de Uniunea Europeană în 2020", arată Rădulescu.

Potrivit INS, la scăderea PIB, în trimestrul I 2021 faţă de trimestrul I 2020, au contribuit următoarele ramuri:

- tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%;

- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,7%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 9,7%;

- activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,5%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 16,4%;

- impozitele nete pe produs (-0,2%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 1,9%.

Pe de altă parte, contribuţii pozitive au înregistrat:

- industria (+0,4%), cu o pondere de 18,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 2,2%;

- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (+0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 0,4%;

- informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,0% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea contribuţiei s-a datorat, în principal exportului net (-2,6% - contribuţie negativă), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,4%, comparativ cu cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, de numai 0,6%.

Contribuţii pozitive importante au avut: - cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,8%, contribuind cu 0,5% la creşterea PIB; - formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 9,9%, contribuind cu 1,7% la creşterea PIB.

Ritmul anual al consumul gospodăriilor populaţiei a revenit în teritoriu pozitiv pentru prima dată după ajustarea pe parcursul a trei trimestre consecutiv, iar consumul public a contribuit cu 0,6 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB-ului din primul trimestru al anului curent, mai arată Rădulescu. Pe de altă parte, variaţia stocurilor a contribuit cu -0,4 puncte procentuale la ritmul anual al economiei din trimestrul întâi.

"Am revizuit scenariul macroeconomic central pe termen mediu pentru economia României prin încorporarea datelor publicate de INS astăzi. Noile prognoze indică perspectiva majorării PIB-ului cu ritmuri anuale de 6% în 2021 (cel mai ridicat nivel din 2017), 5,5% în 2022, respectiv 4,8% în 2023. Acest scenariu este susţinut de perspectivele foarte bune pentru evoluţia formării brute de capital fix (dinamici anuale de 10,3% în 2021 şi 2022, respectiv 8,3% în 2023) - cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB -, date fiind nivelul redus al costurilor reale de finanţare, potenţialul ridicat de dezvoltare, climatul pozitiv din sectorul bancar, majorarea expunerii băncilor străine pe România, accelerarea ratei de absorbţie a fondurilor europene şi implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei (inclusiv Next Generation). Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) previzionăm creşteri cu dinamici anuale de 6,1% în 2021, 4,5% în 2022, respectiv 3,9% în 2023. Nu în ultimul rând, în scenariul actualizat consumul guvernamental s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de 5,7% în perioada 2021-2023", mai notează Andrei Rădulescu.

România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană, cu un avans al Produsului Intern Brut de 2,8% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) şi Lituania (1,8%), mai arată datele preliminare publicate ieri de Eurostat. În schimb, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat o contracţie de 0,4%, iar economia zonei euro a scăzut cu 0,6%, în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Aceste declinuri vin după scăderile înregistrate în trimestrul patru al anului trecut, minus 0,5% în UE şi minus 0,7% în zona euro.

Potrivit scenariului de bază al BNR, economia internă urmează să cunoască un avans moderat în cel de-al doilea trimestru din acest an, succedat de o accelerare în a doua parte a anului în condiţiile aşteptării atingerii în lunile de vară a unui prag critic al vaccinării.

BCR şi-a revizuit în luna mai pentru a doua oară în acest an estimarea de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) al României în 2021 la +6,7% de la +4,2% (iniţial +2,7%). De aşteptat este de asemenea ca inclusiv guvernul să revizuiască pentru a doua oară creşterea PIB din acest an, în acest prezent la o estimare de +5%.

"Avansul campaniei de vaccinare şi ridicarea restricţiilor ar trebui să joace un rol cheie în concretizarea redresării economice. Bucureşti şi alte oraşe mari unde populaţia activă din punct de vedere economic este concentrată au rate de vaccinare de aproape sau peste 40%, chiar dacă campania per total din România mai are mult până departe", comenta în luna mai Eugen Sinca, analist BCR Cercetare.

Potrivit acestuia, cererea reprimată în timpul pandemiei de la nivelul gospodăriilor şi investiţiile publice, finanţate prin fonduri UE, ar trebui să fie principalii factori de creştere economică în următoarele trimestre.