INSOLVENTA HIDROELECTRICA Hidroelectrica: când justiţia rezolvă orice

Democraţia este un concept interesant. Faţă de ceea ce a însemnat ea în perioada Greciei antice, democraţia a evoluat (sau involuat, depinde cum privim lucrurile) destul de mult. Faţă de un sistem de conducere larg şi descentralizat, şi principii de egalitate a cetăţenilor - caracteristici care s-au păstrat până în zilele noastre - lumea modernă a adăugat şi alte instituţii şi proceduri mai complicate. Democraţia a devenit astăzi mai degrabă o piatră de moară de gâtul multor organisme sau ţări, aşa cum s-a văzut în cazul instituţiilor europene şi chiar în cazul conflictelor politice interne. Totuşi, aşa cum bine spunea Winston Churchill, democraţia este un sistem cu multe lacune, dar cel mai bun pe care îl putem imagina...

În politică dar şi în viaţa corporaţiilor, democraţia se aplică tot mai mult prin implicarea justiţiei în deciziile "democratice". În epoca modernă, dacă ceva nu îţi este pe plac, recurgi imediat la justiţie. Am ajuns astfel la aberaţii de genul persoanelor care l-au dat în judecată pe Dumnezeu (desigur, cerând des-păgubiri de la "interpuşii" săi, Biserica), a celor care cer despăgubiri pentru orice neajunsuri din partea "mediului înconjurător" sau în cazul României, de mulţimea de angajaţi care îşi cer salariile în justiţie. Cel mai interesant, juriştii şi-au acordat singuri beneficii salariale şi apoi dau în judecată guvernul dacă nu le sunt respectate - în timp ce banii vin de la guvern... Justiţia a început să se implice în probleme economice, financiare, sindicale, salariale, legate de sănătate, cultură, urbanism şi lista poate continua la nesfârşit. Dar despre un alt aspect al implicării justiţiei în viaţa "democraţiei" scriu acum.

Hidroelectrica este o companie de stat. Profitabilă, cel puţin conform informaţiilor financiare dis-ponibile până în prezent. Ar fi normal oricum să fie aşa, atât timp cât domeniul energiei este unul profitabil în general, iar producerea energiei hidro este cea mai ieftină - nu intrăm aici în detalii sau polemici privind modul de calcul, cât de ieftine sunt energia nucleară şi cea regenerabilă etc. Dacă o companie de stat, profitabilă şi care nu are la suprafaţă motive financiare, intră în insolvenţă, încep să apară întrebările. Prima ar fi de ce managerii companiei nu au oferit informaţii cu privire la începerea procedurii de insolvenţă. Nici directorul general şi nici reprezentanţii Ministerului Economiei nu au dorit să răspundă - motivând că nu ştiu - la întrebarea simplă: de ce a intrat compania în insolvenţă? Evident, argumentul nu stă în picioare; nu este posibil ca directorul general şi acţionarii să nu cunoască motivele unei asemenea decizii, care este luată la nivel de Consiliu de Administraţie şi de obicei are nevoie şi de validarea acţionarilor. Este o decizie gravă la nivelul unei companii, care se ia în mod normal atunci când firma nu mai are lichidităţi pentru a-şi plăti creditorii, fie ei bănci, instituţii finanţatoare sau furnizori. Nu cred că poate fi cazul Hidroelectrica, indiferent de scandalurile legate de vânzările făcute către "băieţii deştepţi" la preţuri mult mai mici decât cele din piaţă, în cadrul unor contracte netransparente. Dacă ar fi existat o asemenea situaţie, ea evolua în timp şi probabil era cunoscută la nivelul Ministerului Economiei de cel puţin 6 luni. În acest caz, ar fi trebuit schimbat managementul firmei, iniţiate măsuri de redresare financiară etc. Nu am cunoştinţă să se fi întâmplat aşa ceva în cazul Hidroelectrica.

Dacă însă procedura judiciară a fost începută pentru a avea o bază juridică de încheiere a contractelor cu aceiaşi "băieţi deştepţi", este la fel de grav pentru România şi pentru mediul de afaceri şi un semn de lipsă totală de profesionalism. Să fii nevoit să recurgi la justiţie ca să poţi ieşi din contracte netransparente şi evident dezavantajoase pentru companie este cel puţin ciudat, dacă nu de-a dreptul culpabil. Oricum, băncile care finanţează Hidroelectrica nu sunt foarte fericite în acest moment, ţinând cont de sumele foarte importante pe care compania de stat le-a împrumutat, atât pe termen scurt cât şi lung.

Este un eveniment corporativ cu efecte importante asupra economiei României. Ca multe altele, din politică, afaceri ori social, este foarte posibil să vorbim doar despre o mare eroare, făcută de cineva în necunoştinţă de cauză, sau dimpotrivă de o mare fraudă care trebuie acoperită. Dacă nu om avea parte de o explicaţie oficială cât mai curând posibil, se poate pur şi simplu distruge o firmă de importanţă strategică pentru România... Câteva capete ar trebui să cadă pentru primele reacţii, cel putin stângace ale oficialilor implicaţi. Cu cât suspansul se prelungeşte mai mult, cu atât capetele trebuie să cadă de mai sus.