INSTANŢA A STABILIT: ASF, decizii abuzive în cazul Electroargeş SA

Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) continuă să ia decizii abuzive, dincolo de legislaţia în vigoare, deşi modul de acţiune a acestei instituţii publice a fost sancţionat de o parte de către instanţele din ţară. Cazul Electroargeş SA reprezintă încă o situaţie în care conducerile succesive ale ASF, fie că vorbim despre Leonardo Badea, fie că vorbim despre Nicu Marcu, au continuat să ia decizii dincolo de competenţele stabilite prin legislaţia în vigoare, abuzuri constatate în instanţă, dar pentru care, până acum, nicio instituţie cu atribuţii de cercetare penală nu s-a autosesizat.

Prima decizie abuzivă a ASF în cazul Electroargeş a fost sancţionarea contravenţională cu 15.000 lei a lui Ştefan Constantin, preşedintele Consiliului de Administraţie a companiei respective. Decizia nr. 1160/26.09.2018 a fost emisă de ASF, sub semnătura fostului preşedinte al instituţiei publice, Leonardo Badea, deoarece Constantin Ştefan a refuzat să ia act, de cererea depusă la poarta fabricii de către Tudor Dumitru, pentru completarea ordinii de zi a AGOA din data de 27/28 apriliie 2018.

Sancţiunea respectivă a fost contestată de Electroargeş SA şi de Constantin Ştefan care motivau că "refuzul societăţii de a da curs unei cereri de suplimentare formulată de acţionari, şi o presupusă încălcare a dispoziţiilor art. 92 alin. 3 din legea nr. 24/2017, indiferent de motiv, conferă dreptul şi remediul acţionarului de a solicita convocarea AGA prin intermediul instanţei de judecată, singura care va aprecia dacă această cerere este sau nu întemeiată, ASF neavând nicio atribuţie în acest sens şi neputând să se substituie atribuţiilor instanţei de judecată".

Contestaţia a fost judecată de Curtea de Apel Bucureşti care, prin sentinţa nr. 685/30.10.2019, anulează deciziile 1160/2018 şi 1366/2018 emise de ASF şi semnate de preşedintele Leonardo Badea.

În motivarea sentinţei, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti arată: "Curtea constată că refuzul admiterii cererii acţionarului Tudor Dumitru de suplimentare a ordinii de zi nu se circumscrie prevederilor legale şi deci nu constituie contravenţia prevăzută de art.126 alin. 1 pct. a pct. 3 din legea 24/2017, interpretarea pârâtei (n.red. - ASF) fiind nelegală şi netemeinică" .

Sentinţa respectivă a fost atacată de ASF, iar primul termen de judecată a fost stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 21 martie 2022.

La niciun an după sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, prin deciziile 957/05.08.2020 şi 958/05.08.2020, ASF, prin semnătura noului preşedinte, Nicu Marcu, stabileşte o sancţiune contravenţională de 60.000 lei pentru Constantin Ştefan şi instituirea în sarcina Consiliului de Administraţie al Electroargeş SA a obligaţiei de a convoca şi de a asigura desfăşurarea adunării generale ordinare a acţionarilor, în termen de cel mult 45 de zile de la data emiterii deciziilor, având incluse pe ordinea de zi punctele propuse de acţionarul Tudor Dumitru prin solicitarea înregistrată la emitent în data de 7 aprilie 2020. În motivarea deciziei sale, ASF arată că convocatorul pentru AGOA din 27/28.04.2020 a fost publicat în 25 martie şi că în 10 aprilie era termenul limită pentru acţionari de a solicita completarea ordinii de zi.

• Decizii contestate în instanţă, Constantin Ştefan amendat din nou cu 110.000 lei pentru aceeaşi faptă

Cele două decizii de mai sus au fost contestate în instanţă de Electroargeş şi Constantin Ştefan care au arătat că sancţiunea aplicată de ASF este lovită de nulitate absolută deoarece nu menţionează data sărvârşirii faptei şi nici numele şi prenumele agentului constatator, aşa cum cere art.133 din legea 24/2017 şi art. 15 şi 17 din OG 2/2001, cât şi alte argumente.

Mai mult, în contestaţie se arată că "nu se poate face confuzie între dreptul preşedintelui CA de a decide convocarea Consiliului de Administraţie, drept care este prevăzut de art.141 din legea 31/1990, şi eventuala obligaţie a societăţii de a completa ordinea de zi la solicitarea unui acţionar, obligaţie care nu are nicio legătură cu persoana căreia ASF a înţeles să îi aplice sancţiunea".

Constantin Ştefan şi Electroargeş SA menţionează în apărarea lor şi decizia Curţii de Apel Bucureşti din 30 octombrie 2019 în care se arată că refuzul preşedintelui CA de a aproba solicitarea de suplimentare a ordinii de zi poate fi atacat doar în instanţă, singura autoritate în măsură să stabilească dacă acest refuz este legal sau ilegal.

Cu toate că deciziile respective au fost contestate în instanţă, ASF mai aplică în 20 noiembrie 2020, prin decizia 1379, o sancţiune contravenţională de 110.000 lei pentru Constantin Ştefan, pentru aceleaşi fapte. Mai precis, acţionarul Tudor Dumitru, care deţinea la vremea respectivă 12,84% din capitalul societăţii Electroargeş SA, nemulţumit că solicitarea de completare a AGOA din aprilie nu a avut succes, a solicitat în 19 iunie 2020 convocarea unei noi şedinţe a AGOA, solicitare căreia reprezentanţii societăţii nu i-au dat curs.

Conducerea societăţii a convocat însă AGOA/AGEA pentru 4/5 august 2020, fără a ţine însă cont de solicitarea depusă în 15 iulie 2020 de acţionarul semnificativ Tudor Dumitru privind completarea ordinii de zi cu 44 de puncte, printre care solicita şi demiterea întregului Consiliu de Administraţie al Electroargeş SA.

Practic, decizia 1379/2020 a ASF, care a fost contestată şi ea în instanţă, nu ţine cont de ceea ce a stabilit Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa 685/2019 în care spune că judecarea refuzului de a completa ordinea de zi este de competenţa instanţelor judecătoreşti.

• ASF invocă în mod contradictoriu două încadrări juridice pentru aceleaşi fapte - de a nu fi convocată/completată AGOA la cererea unui acţionar îndreptăţit. Încercarea de eludare a hotărârii judecătoreşti anterioare, prin aplicarea unor sancţiuni în temeiul altor încadrări juridice care privesc însă aceeaşi faptă

Datî fiind soluţia din dosarul anterior al Curţii de Apel Bucureşti, în care temeiul legal pentru aplicarea sancţiunilor s-a constatat că nu este aplicabil, ASF invocă pentru aceleaşi fapte noi temeiuri juridice de încadrare a faptelor.

În prima decizie de sancţionare se susţine că refuzul societăţii de a pune pe ordinea de zi solicitările fără temei ale acţionarului Tudor Dumitru reprezintă fapta prevăzută de art. 92 alin. 6 din Legea nr. 24/2017. Decizia a fost cenzurată în instanţă care a reţinut, după cum am arătat, că fapta nu este prevazută ca şi contravenţie în legislaţia pieţei de capital, tocmai pentru ca remediile la îndemâna acţionarului sunt prevăzute de Legea nr. 31/1990.

În loc să se reţină considerentele instanţei de judecată, ASF înţelege să depăşească soluţia instanţei de judecată şi să genereze noi situaţii de interpretări şi dispute în instanţă fără temei legal, sens în care a susţinut, pentru aceeaşi faptă de a nu se convoca/completa AGOA, că aceasta de fapt ar fi prevăzută de art. 46 alin. 4 din Legea nr. 24/2017 - folosirea abuzivă a poziţiei de administrator, deşi rezultă cu evidenţă că nu este vorba de o posibilă încălcare a acestui articol, care nu vorbeşte de situaţia vreunei convocări AGOA şi că în cauză ar fi din nou incidente dispoziţiile art. 92 alin. 3 din Legea nr. 24/2017, care fac trimitere la situaţia convocărilor, pentru care instanţa a decis anterior că nu există posibilitatea de aplicare a unor sancţiuni de către ASF.

Apare astfel că, după ce instanţa a decis că temeiul legal iniţial nu este aplicabil, ASF a încercat a eluda hotărârea instanţei, deşi a formulat recurs împotriva acesteia, invocând fără justificare un nou temei juridic, mult mai general, şi fără legătură cu situaţia, pentru ca să poată amenda din nou, şi, probabil, pentru a nu se invoca că ar fi încălcat hotărârea anterioara a instanţei.

Acest comportament de modificare a temeiurilor juridice şi de aplicare a unor sancţiuni pentru aceleaşi fapte, dar invocându-se încadrări juridice diferite, imediat ce primul raţionament nu a fost confirmat în instanţă, este absolut de neînţeles pentru o instituţie care pretinde că are profesionalismul necesar pentru analiza unei situaţii concrete, că nu acţionează în mod părtinitor, şi, mai mult, că acţionează pentru a da încredere emitenţilor şi pieţei.

Din acest motiv pe site-ul BVB este publicat la data de 23.11.2020¹ raportul curent al Electroargeş în care se pretinde, inclusiv faţă de această situaţie, că există un abuz de drept deoarece "ASF înţelege a continua demersurile de susţinere a unor interpretări de neprimit şi de emitere a unor acte administrative care sunt vădit nelegale" .

• Interpretări contradictorii ale ASF şi cu privire la obligaţia de transparenţă faţă de care se aplică sancţiuni. ASF nu apreciază faţă de situaţia refuzului de convocare a AGOA că este nevoie de raport curent, pentru ca ulterior să aplice sancţiuni pentru că nu s-a publicat un raport curent în aceeaşi situaţie

În raportul curent al societăţii Electroargeş din data de 23.11.2020 se invocă şi alte interpretări contradictorii ale ASF, care, la o primă analiză, confirmă poziţia emitentului Electroargeş că ASF ar acţiona în legătură cu acesta doar pentru a aplica sancţiuni.

Astfel, se invocă faptul că, după ce ASF precizează un alt text de lege decât cel anterior menţionat în actele emise pentru aceeaşi faptă, se înţelege a se suplimenta sancţiunile şi cu aplicarea unei sancţiuni în legătură cu presupusa nerespectare a obligaţiei de transparenţă şi anume faţă de faptul că Electroargeş nu ar fi publicat un raport curent prin care să anunţe investitorii şi acţionarii că Tudor Dumitru ar fi solicitat completarea ordinii de zi, chiar dacă această solicitare nu a fost aprobată.

Se arată în poziţia Electroargeş că interpretarea anterioară a ASF, cuprinsă în Decizia ASF nr. 1160/26.09.2018, era că nu există o asemenea obligaţie în cazuri precum cele existente şi că emitentul a luat în calcul ulterior doar poziţia şi interpretarea proprie a ASF.

Se invocă în raportul curent al societăţii Electroargeş din data de 23.11.2020 faptul că ASF înţelege a răspunde, "cu maxima nonşalanţă, că s-ar fi modificat legislaţia şi că din acest motiv şi-ar fi schimbat poziţia anterioară" invocându-se în mod expres justificarea că "legislaţia aplicabilă la acel moment, respectiv Regulamentul CNVM nr. 1/2006, nu impunea în mod expres emitenţilor obligaţia de a publica rapoarte curente cu privire la primirea unei cereri de completare a ordinii de zi a AGA".

În realitate, în consens cu ceea ce emitentul Electroargeş a susţinut în raportul curent din 23.11.2020, în urma analizei textelor de lege, apare că există o schimbare de poziţie a ASF. Chiar dacă textul Regulamentului CNVM nr. 1/2006 nu prevedea în mod expres situaţia invocată de către ASF, la data AGOA din 27/28.04.2018 cât şi la data AGOA din 27/28.04.2020 erau în vigoare aceleaşi dispoziţii legale care defineau informaţiile privilegiate, cât şi obligaţia de a publica rapoarte curente, faţă de care s-au aplicat noile sancţiuni, respectiv dispoziţiile art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 596/2004 şi art. 114 din Legea nr. 24/2017 - deci nu exista absolut nicio justificare pentru care ASF să interpreteze în două maniere diferite aceeaşi situaţie, neexistând ceea ce s-a pretins de către ASF, şi anume o modificare legislativă.

Şi în acest caz rezultă că, în aparenţă, într-adevăr ASF a comunicat emitentului justificări fără substanţă faţă de noile amenzi, şi, mai mult, a înţeles să le menţină, chiar şi în situaţia în care emitentul a arătat că a acţionat într-o anumită manieră deoarece aceasta ar fi fost poziţia anterioară a ASF.

• Se susţine de către ASF că emitentul nu poate niciodată cenzura cererile de convocare AGOA şi/sau de completare a ordinii de zi indiferent care ar fi conţinutul acestora şi că trebuie să dea curs acestora şi să convoace în toate cazurile AGOA; interpretarea ASF este aptă a genera o situaţie unică pe piaţa de capital, de extremă controversă şi de insecuritate juridică. Electroargeş dovedeşte în mod practic că poziţia autorităţii este greşită, determinând, faţă de situaţia care ar fi fost generată dacă s-ar fi convocat o a doua AGOA, ca ASF să îşi revoce propriile măsuri

În cazul sancţiunilor aplicate Electroargeş, ASF interpretează dispoziţiile legale privitoare la obligaţia societăţii de convocare/completare a AGOA în sensul că "Potrivit prevederilor legale şi statutare incidente, administratorii societăţii au obligaţia de a da curs întocmai solicitării acţionarilor cu deţinerea calificată prevăzută de lege, astfel cum a fost formulată, aceştia neavând dreptul de a interveni asupra rezoluţiilor propuse de acţionari, în sensul eliminării/modificării acestora, adunarea generală a acţionarilor fiind singurul organ decizional în măsură să se pronunţe cu privire la admiterea/respingerea acestora" - după cum rezultă din raportul curent al societăţii din data de 23.11.2020.

De asemenea, se mai arată de către ASF că "în accepţiunea Legii nr. 31/1990 Consiliul de Administraţie al societăţii, la primirea unei astfel de cereri, îndeplineşte o simplă formalitate" , susţinându-se din nou că în toate cazurile orice solicitare determină completarea ordinii de zi sau, după caz, convocarea AGOA.

Prin Decizia ASF nr. 958/05.08.2020 se instituie în sarcina consiliului de administraţie al Electroargeş obligaţia de a convoca în 45 de zile AGOA, cu punctele de pe ordinea de zi solicitate de către Tudor Dumitru, deşi la această dată AGOA tocmai avusese loc, ASF ignorând complet această situaţie, deşi s-a invocat în mod expres de către Electroargeş în momentul în care s-a purtat corespondenţa prealabilă sancţionării, tocmai pentru că a invocat interpretarea juridică că orice solicitare trebuie să conducă la convocare.

Practic, ASF obliga Electroargeş să rediscute hotărârile AGOA tocmai adoptate, doar pentru a îşi menţine opinia juridică, deoarece aceasta a fost contestată de către Electroargeş, iar ASF a înţeles să aplice amenzi faţă de această opinie juridică.

Emitentul invoca în raportul curent din 23.11.2020 că, după ce se formulează contestaţie la ASF, această instituţie, cu invocarea unei argumentaţii absolut hilare, revine asupra obligaţiei de a fi convocată AGOA, pe care o revocă admiţând contestaţia formulată, însă nu admite contestaţia pe motiv că nu se pot rediscuta hotărârile AGOA anterior aprobate într-o nouă adunare, convocată în imediata perioadă, după cum a susţinut Electroargeş, ci cu argumentaţia că Tudor Dumitru ar fi renunţat la solicitare, admiţându-se implicit că ar putea exista două hotărâri AGOA în acelaşi an, la scurtă durată. Electroargeş invocă faptul că adevăratul motiv pentru care s-a admis contestaţia este faptul că "este evident că ar fi generat o situaţie unică pe piaţa de capital, de extremă controversă şi de insecuritate juridică, urmând a exista două hotărâri AGOA pentru acelaşi an" şi că motivarea invocată a fost precizată de către ASF doar pentru a nu se contrazice poziţia anterioară a autorităţii faţă de care au fost menţinute sancţiunile, sesizându-se însă situaţia practică ce ar fi fost generată de această interpretare, care ar fi dovedit că într-adevăr poziţia ASF este greşită şi care ar fi generat situaţii inedite pe piaţa de capital.

ASF nu îşi modifică poziţia că orice solicitare a unui acţionar trebuie să determine convocarea AGA, menţinând sancţiunile aplicate cu această motivare, chiar şi după ce Electroargeş invocă, în raportul curent din 23.11.2020, că "pentru a demonstra practic că este de neprimit această interpretare, şi că, implicit, ASF propagă pe piaţa de capital interpretări care încurajează abuzul de drept, deşi ar trebui să protejeze piaţa de asemenea interpretări şi abuzuri, Electroargeş va solicita în toate societăţile în care are calitatea de acţionar îndreptăţit să solicite convocarea AGOA noi convocări ale AGOA, pentru a fi rediscutate absolut toate hotărârile AGOA adoptate pentru anul 2020. Pentru ca să fie evident că poziţia ASF este complet neîntemeiată, Electroargeş va face asemenea solicitări în mod repetitiv, similar solicitărilor acţionarului Tudor Dumitru, din moment ce ASF califică asemenea demersuri ca fiind complet legitime".

Electroargeş invocă şi faptul că în măsura în care aceste solicitări nu vor fi primite şi nu se vor convoca AGOA, se va solicita ASF să aplice propriile interpretări cuprinse în actele administrative menţionate mai sus (că orice solicitare a unui acţionar îndreptăţit trebuie să determine neapărat convocarea AGOA şi că acestea nu se pot cenzura) şi să aplice, similar amenzile aplicate lui Ştefan Constantin, amenzi de peste 100.000 lei pentru refuzul persoanelor din conducerea societăţilor de a convoca AGOA, pentru fiecare refuz în parte.

La o analiză şi a acestor susţineri ale Electroargeş apare că, într-adevăr, interpretările ASF sunt extrem de controversate, chiar cu evidenţă nelegale, generând, în măsura în care ar fi primite şi aplicate în mod practic, situaţii de nepermis pentru piaţ de capital şi emitenţii listaţi pe BVB, fiind posibile toate abuzurile invocate de către emitent în raportul curent, dacă poziţia ASF ar fi în toate cazurile în acest sens.

Mai mult, după cum se sesizează şi în raportul curent al Electroargeş, ASF ar trebui să aplice sancţiuni emitentului şi persoanelor din conducerea acestuia inclusiv pentru exercitarea abuzivă a dreptului de a cere convocarea AGOA, dacă şi-ar menţine şi faţă de alţi emitenţi poziţia că orice solicitare determină convocarea AGOA, respectiv să aplice sancţiuni pentru convocări repetitive ale AGOA, ceea ce Electroargeş a sesizat că fiind de neprimit într-o asemenea situaţie (ASF să nu aplice sancţiuni persoanelor care acţionează abuziv, ci persoanelor care nu permit abuzul) confirmându-se, dacă este să facem un exerciţiu practic, ceea ce Electroargeş a susţinut în raportul curent, şi anume că acest gen de interpretări pot bulversa total piaţa de capital.

• Curtea de Apel Piteşti respinge definitiv solicitarea în baza căreia ASF l-a amendat cu 110.000 lei pe Constantin Ştefan. Se reţine că emitentul poate refuza sau cenzura solicitările acţionarilor, în contra pozitiei ASF

Între timp, acţionarul semnificativ Tudor Dumitru s-a adresat Tribunalului Argeş, solicitând instanţei să oblige Electroargeş să convoace şedinţa respectivă, conform cererilor sale. Magistraţii Tribunalului au decis admiterea parţială a cererii formulată de Tudor Dumitru şi au stabilit ca şedinţa AGOA să aibă loc la 1/2 februarie 2021 şi să fie prezidată de către petent. Astfel că la 1 februarie la AGA ţinută de Tudor Dumitru în parcarea societăţii Electroargeş SA a fost suspendat dreptul de vot a unor acţionari şi a fost schimbată o parte din membrii Consiliului de Administraţie. Practic, Tudor Dumitru a suspendat dreptul de vot al deţinătorilor a 37,1% din acţiuni, voturile care erau împotrivă şi care îl incurcau, dintr-un total de 66,1% prezenţi şi s-a ales pe el preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA). Au avut drept de vot acţionari care totalizau 29,17% din capitalul social total. De fapt, la şedinţa din parcare au votat doar trei-patru persoane: Tudor Dumitru(19%), Ion Gavrilă(8,6%) şi rămăşiţele grupului Chelu.

Numai că AGA respectivă s-a desfăşurat ilegal atât timp cât sentinţa Tribunalului Argeş, care nu era executorie şi nici definitivă, a fost apelată de Electroargeş SA. Curtea de Apel Piteşti a decis în 23 aprilie 2021 admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinţei Tribunalului şi respingerea acţiunii prin care Tudor Dumitru solicita completarea ordinii de zi a AGOA.

Cu alte cuvinte, printr-o decizie definitivă, Curtea de Apel Piteşti arată că solicitarea lui Tudor Dumitru este ilegală. Nu de aceeaşi părere a fost ASF care a decis anul trecut sancţionarea lui Constantin Ştefan cu 110.000 lei pentru că nu a luat în considerare solicitarea lui Tudor Dumitru.

Mai grav este că interpretările ASF în temeiul cărora a aplicat amenzi, şi anume că orice solicitare a unui acţionar trebuie să determine în mod automat şi neapărat convocarea AGOA sau, după caz, completarea ordinii de zi, şi că societatea îndeplineşte simple formalităţi de convocare, fără a putea cenzura/refuza solicitările acţionarilor, este infirmată în mod expres de hotărârea Tribunalului Specializat Argeş, care a fost menţinută şi în apel la Curtea de Apel Piteşti.

În aceasta se arată cu o motivare concretă faţă de acest aspect că "îndeplinirea exigenţelor impuse de textul de lege anterior enunţat (n.n se face referire la faptul că există un acţionar îndreptăţit a solicita convocarea AGOA), nu poate conduce în mod automat la autorizarea convocării organului deliberativ al pârâtei" , şi că "pentru a putea fi autorizată convocarea adunării generale solicitată de către reclamant, se impune a se verifica pe lângă cerinţele anterior analizate şi dacă această cerere urmăreşte un scop legitim, conform interesului social şi nu doar satisfacerea unui interes personal al acţionarului" . Într-o interpretare normală şi previzibilă a textelor legale, instanţa de judecată arată: "cererea acţionarului trebuie să fie justificată prin raportare la interesul social al pârâtei (...) mobilul convocării trebuie să rezulte din interesul social, chiar dacă pretenţiile asociaţilor sunt justificate" . Astfel, se reţine în mod expres că punctele existente pe ordinea de zi a AGOA care au fost refuzate de către Electroargeş "au fost discutate de către acţionari, fiind adoptată Hotărârea AGOA nr. 107/04.08.2020, astfel că o nouă convocare, cu acelaşi aspecte cuprinse pe ordinea de zi nu se impune, câtă vreme asupra acestora acţionarii au hotărât recent".

Or, interpretarea ASF - că orice cerere trebuie automat primită şi convocată AGOA, în toate ipotezele - pare a susţine în mod expres şi nepermis propagarea pe piaţa de capital a unei situaţii de anormalitate, pentru că permite ipoteza unor convocări nelegitime, repetitive, fără legătură cu interesul social, pentru interesele personale ale unui acţionar, argumentaţia instanţei fiind extrem de convingătoare în sensul susţinut de Electroargeş - că de fapt orice cerere de convocare AGOA şi/sau de completare a ordinii de zi a AGOA se poate refuza sau cenzura.

Situaţia speţei atestă faptul că ASF impune fără justificare propriile interpretări, sub presiunea amenzilor în cuantum ridicat, deşi aceste interpretări sunt neconvingătoare şi fără substrat juridic, chiar şi în situaţii şi cazuri care dovedesc practic, evident, că interpretările sunt greşite, cum este situaţia Electroargeş. Dacă emitentul ar fi dat curs interpretării ASF ar fi fost în situaţia de a convoca AGOA repetitive, cu aceleaşi puncte pe ordinea de zi, pentru că unui acţionar nu îi convine un anume rezultat sau situaţie, sau, după caz, să convoace AGOA cu puncte care nu au nicio legătură cu atribuţiile unei adunări ale acţionarilor, spre exemplu pentru a se rediscuta alte hotărâri anterioare ale societăţii, sau puncte care nu au legătură cu atribuţiile AGA, ceea ce ar genera şi permite o insecuritate juridică şi o incertitudine cu privire la efectele hotărârilor AGA, situaţie de nepermis pentru o piaţă de capital matură cum se pretinde că ar fi BVB.

Decizia definitivă a Curţii de Apel Piteşti din aprilie 2021 şi sentinţa Curţii de Apel Bucureşti din octombrie 2019 arată că fosta şi actuala conducere a ASF se fac culpabile de emiterea unor decizii abuzive care trec dincolo de limitele legii de funcţionare şi care încalcă grav compentenţele acestei instituţii de supraveghere financiară.

În mod normal, o astfel de situaţie, de continuitate a emiterii de decizii nelegale de către o instituţie publică, ar trebui să stârnească interesul Parchetului. Din păcate, până acum, în speţa respectivă, avem doar o plângere penală depusă de Electroargeş SA şi Constantin Ştefan, la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Tudor Dumitru, la jumătatea lunii mai a ales să iasă din Electroargeş SA, vânzând la Bursa de Valori Bucureşti pachetul de 8,96 milioane acţiuni deţinut la compania respectivă şi care echivala cu 12,84% din capitalul societăţii. Schimbul, în valoare de 8,96 milioane de lei, a fost realizat la preţul unitar de un leu, cu 11,73% peste referinţa din piaţa "regular".

----------------------

Notă: ¹ https://bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/ELGS-Comunicat-EA-Abuz-de-Drept-ASF-Decizia-ASF-1379-20-11-2020/9F6F3