Bruxelles-ul vrea supraveghere financiară totală

Autorităţile europene intenţionează să extindă abilitatea instituţiilor financiare de la nivelul UE să intervină în pieţe, după cum scrie presa internaţională. Demersurile au loc, deşi, oficial, continentul a depăşit perioada "tulbure", aflându-se în perioada de revenire.

Cipru, care, în primăvara anului trecut, utiliza depozitele negarantate de la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, pentru recapitalizarea acesteia, a revenit pe piaţa obligaţiunilor, săptămâna trecută, la două luni după ce Grecia, primul stat european intrat în dificultate, a făcut acelaşi lucru.

De asemenea, Portugalia, o altă ţară din Sudul greu încercat al Europei, a ieşit din programul internaţional de bailout, în luna mai.

Cu toate acestea, criza economică nu a trecut, încă, potrivit lui Yves Mersch, membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE).

Acesta a avertizat, recent, că problemele nu au fost depăşite, în totalitate, şi a promovat ideea ca BCE să poată să exercite control şi asupra altor actori financiari, ceea ce sugerează o potenţială extindere a uniunii bancare, relatează Reuters.

Yves Mersch a susţinut că o uniune financiară "autentică" ar fi benefică Uniunii Europene.

"Uniunea ar include sistemul bancar «fantomă» şi zone aflate în afara supravegherii noastre. Acest lucru ar permite atenuarea şocurilor din pieţele financiare", a declarat oficialul BCE.

În timp ce Banca Centrală Europeană face tatonări pentru extinderea ariei de acoperire, Comisia Europeană analizează ideea să dea noi responsabilităţi instituţiilor care formează sistemul Autorităţii Eurpene de Supraveghere. Cele patru entităţi sunt Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană a Asigurărilor şi Pensiilor Ocupaţionale (EIOPA), Autoritatea Europeană a Valorilor Mobiliare (ESMA) şi Comitetul European de Risc Sistemic (ESRB).

Un raport al CE, văzut de Financial Times (FT), prevede că aceasta urmează să analizeze, în anii următori, posibilitatea ca instituţiile să acopere zona sistemului bancar "fantomă" şi cea a standardelor de raportare contabilă, să supravegheze în mod direct entitiăţile care asigură infrastructura de piaţă, precum casele de compensare, depozitarii centrali şi indicii de referinţă, şi să aibă puteri sporite, pentru a putea să intervină în pieţe.

O recomandare cu un orizont de timp mai apropiat, cuprinsă în document, este ca cele patru instituţii să nu mai fie finanţate de la bugetul UE şi din contribuţii de la supraveghetorii naţionali, aşa cum se întâmplă în prezent. Conform FT, pe viitor, fondurile ar urma să provină din taxe aplicate companiilor financiare supravegheate.

• Florin Cîţu: "Avem de-a face cu o iluzie a controlului"

Intenţiile anunţate de oficialii europeni, privind extinderea supravegherii sectorului financiar şi creşterea puterii de intervenţie în pieţe, vin să susţină mesajul pe care aceştia îl transmit de mai mult timp, şi anume că sursa crizei o reprezintă supravegherea insuficientă, ne-a explicat analistul Florin Cîţu.

Domnia sa ne-a precizat că, în cazul în care autorităţile vor reglementa şi supraveghea sectorul bancar "fantomă", este foarte posibil să apară noi activităţi financiare, care să suplinească golul lăsat, prin restricţionarea acestuia.

"Avem de-a face cu o iluzie a controlului, pentru că, atât timp cât capitalul va putea să circule liber, vor apărea noi entităţi care să ofere finanţarea pe care instituţiile reglementate strict nu mai pot să o asigure", atrage atenţia Florin Cîţu.

Decizia de iniţiere a reformelor anunţate în documentul citat de FT ar urma să revină noi Comisii Europene, care ar trebui să fie numită în această toamnă.

Una dintre cele mai controversate schimbări vizează Comitetul European de Risc Sistemic, care este condus de preşedintele BCE, Mario Draghi, arată publicaţia. Marea Britanie a solicitat ca şeful Băncii Centrale Europene să îşi piardă dreptul automat să conducă instituţia, ca să se evite conflictele de interese care ar apărea în urma creării uniunii bancare.

Afirmaţiile lui Yves Mersch despre transformarea viitoarei uniuni bancare într-o uniune financiară vin în condiţiile în care nu au fost finalizate toate elementele care privesc problemele create de băncile mari intrate în dificultate, aminteşte Reuters, care precizează că Fondul Monetar Internaţional a criticat această întârziere, subliniind că zona euro are nevoie de un sistem puternic pentru rezolvarea acestor probleme.

De altfel, reprezentantul FMI în ţara noastră, Guillermo Tolosa, a declarat, în cadrul conferinţei "Uniunea Bancară Europeană şi Noul Model Bancar - Efecte pentru mediul de afaceri", organizată de ziarul BURSA, că suma pusă la dispoziţia Mecanismului Unic de Rezoluţie, de 55 miliarde euro, este "cam mică". Domnul Tolosa a precizat, atunci, că Fondul şi-ar fi dorit ca acumularea să aibă loc încă de la început, nu treptat, şi exprimându-şi speranţa că nu va fi nevoie de mai mulţi bani, pentru acoperirea unor eventuale costuri de rezoluţie.

Proiectul uniunii bancare se bazează pe trei piloni, şi anume un Mecanism Unic de Supraveghere, singurul aprobat până în prezent, un Mecanism Unic de Rezoluţie şi un fond comun de garantare a depozitelor.

Înainte ca băncile care întâmpină probleme să apeleze la fondul comun de rezoluţie, acestea ar urma să fie recapitalizate cu banii acţionarilor, creditorilor şi deponenţilor negarantaţi, în urma unui acord al Parlamentului European şi al statelor membre, de la sfârşitul anului trecut.

Intrarea ţării noastre în uniunea bancară reprezintă unul dintre obiectivele noului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul audierilor pentru un nou mandat.

Domnia sa a precizat că este bine ca ţara noastră să participe din start la această construcţie, având în vedere că, "mai devreme sau mai târziu", va trebui să adere la ea.