EnglishComisarul UE pentru telecomunicaţii, Viviane Reding, a declarat: "Sunt încântată că şi alte ţări din Europa reuşesc să-şi recupereze întârzierile. În cadrul Planului european de relansare economică ne propunem să alocăm o finanţare suplimentară de un miliard de euro pentru infrastructurile de internet de mare viteză. Am convingerea că această măsură suplimentară, alături de accentul pus, la nivel de politică, pe necesitatea unei concurenţe reale şi pe o mai mare deschidere a pieţei, vor crea condiţiile necesare pentru ca în 2010 să avem
În ciuda diminuării perspectivelor de creştere economică în general, dezvoltarea internetului broadband a continuat în ultimul an la nivelul întregii UE, cu o creştere de 19,23% în perioada iulie 2007 iulie 2008. La 1 iulie 2008, în UE existau peste 107 milioane de linii broadband fixe, dintre care 17 milioane au fost adăugate începând cu iulie 2007. Cea mai mare rată de creştere s-a înregistrat în Malta (6,7 linii la 100 de locuitori), urmată de Germania (5,1 la 100 de locuitori) şi de Cipru (4,9 la 100 de locuitori) şi cea mai mică în Finlanda (1,9 la 100 de locuitori) şi Portugalia (1,0 la 100 de locuitori).
Diferenţa dintre ţara cu cele mai bune performanţe (Danemarca 37,2%) şi ţara cu cele mai modeste rezultate în materie de broadband (Bulgaria 9,5%) rămâne considerabilă, însă este pentru prima dată în curs de diminuare (în iulie 2007, rata de penetrare în Danemarca a fost de 34,1%, iar în Bulgaria de 5,7%). Diferenţa poate fi explicată în principal de lipsa concurenţei şi de deficienţele în materie de reglementare. De exemplu, în timp ce cota de piaţă deţinută de operatorii istorici ai reţelelor broadband fixe începe să se stabilizeze la aproximativ 45%, în anumite ţări (Austria, Bulgaria, Franţa, Irlanda, Lituania, România şi Spania) aceasta a crescut începând cu luna iulie 2007. Principalele obstacole care frânează dezvoltarea segmentului broadband trebuie eliminate prin intermediul reformei normelor UE în domeniul telecomunicaţiilor, dezbătută în prezent de Parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri.
Comisia a publicat primele cifre care indică vitezele oferite de reţelele broadband fixe, care reprezintă un indicator important în cadrul societăţii bazate pe cunoaştere. În cazul a 74,8% dintre liniile declarate din UE, viteza oferită este de cel puţin 2 Mbps: 62% oferă viteze cuprinse între 2 şi 10 Mbps, iar 12,8% viteze de peste 10 Mbps. Vitezele de transmisie mai mari oferă în general utilizatorilor o gamă mai largă de opţiuni, la un tarif mai mic per megabit. Doar 1,4% dintre abonaţii la internet din Europa dispun de conexiuni extrem de rapide (până la 100 Mbps sau chiar mai mult), cum ar fi cele prin fibră optică.
Digital Subscriber Line (DSL) este principala tehnologie broadband din UE, cu aproximativ 86 milioane de linii. Cu toate acestea, creşterea DSL continuă să se diminueze rapid, cu 10,9% faţă de iulie 2007, în beneficiul altor tehnologii broadband fixe cum ar fi cablul, tehnologia fibre to the home (FTTH) şi buclele locale wireless.
Internetul broadband bazat pe tehnologii mobile de tipul 3G şi transferurile de date prin carduri specifice par să se dezvolte în mai multe state membre. Danemarca, Grecia, Germania, Italia, Slovenia şi Spania au anunţat o rată de penetrare a internetului broadband mobil de peste 10%. La 1 iulie 2008, în UE existau 34 de milioane de abonaţi ai serviciilor de internet broadband (fără a lua în considerare Franţa, Ţările de Jos şi Regatul Unit, care nu au furnizat informaţii pe această temă). Rata de penetrare a internetului mobil, care ia în considerare procentul din totalul populaţiei care utilizează activ internetul broadband mobil, este cuprinsă între mai puţin de 1% (Belgia şi Cipru) şi aproximativ 20% (Spania). Media UE este de 6,9%. Numărul conexiunilor mobile broadband care utilizează exclusiv carduri/modemuri/taste speciale pentru date, care permit accesul la internetul mobil de pe laptop, este considerabil mai mic (în jur de 2-3%).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
