Interviu cu Dan Paul (partea a II-a) Ajutor! Aşteaptă consensul!

• (Interviu cu Dan Paul, vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi preşedintele Asociaţiei Brokerilor, partea a doua)

Reporter: Aţi spus la începutul anului că dacă va fi nevoie, Asociaţia Brokerilor va sprijini brokerii cu bani, însă doar acele societăţi care trebuie să supravieţuiască crizei...

Dan Paul: Da, am avut o discuţie în comunitate referitor la banii pe care îi avem, la rezervele Asociaţiei. Avem echivalentul a un milion de dolari în titluri de stat şi depozite bancare la mai multe bănci.

Reporter: S-a pus problema să sprijiniţi brokerii? A venit cineva să vă ceară să îi ajutaţi?

Dan Paul: Da, au venit, a fost o discuţie în cadrul Consiliului Director al Asociaţiei, însă, până la urmă, nu am ajuns la un consens, aşa că nu am ajutat niciun broker. Cine stabileşte suma, pentru ce perioadă...au fost unele dintre punctele discutate.

Reporter: Câţi brokeri au venit să vă ceară sprijin?

Dan Paul: Doi, dar fără o hotărâre a Adunării Generale nu puteam să facem acest lucru. Era vorba despre un mecanism simplu în care, pentru o perioadă, noi îi ajutam cu banii, ei puneau garanţie acţiunile pe care le deţineau la Bursa de Valori Bucureşti la valoarea nominală, motiv pentru care pentru noi nu era niciun risc.

Intermediarul urma să îşi acopere acea nevoie de capital şi să ne returneze banii într-o perioadă scurtă. Am discutat în cadrul adunării generale de la sfârşitul lunii februarie, anul acesta, însă, nu s-a ajuns la un consens în acest sens.

Reporter: Ce s-a întâmplat cu cele două case de brokeraj?

Dan Paul: Una a supravieţuit, alta nu, dar poate că cea care nu a supravieţuit, nu ar fi făcut faţă oricum. Dacă noi am fi ajutat-o financiar, rămâneam cu acţiunile BVB la valoa­re nominală, ceea ce ar fi fost un câştig.

Reporter: Cum sprijină Asociaţia casele de brokeraj acum?

Dan Paul: Ne gândim să regândim bugetul în sensul corectării taxei de menţinere în Asociaţie, adică vom propune renunţarea la acea cotizaţie de 0,005% din tranzacţii şi vom propune o taxă anuală fixă pentru orice membru de 2.200 de RON. Acest lucru va însemna un deficit bugetar mai mare pentru Asociaţie, dar sperăm că din noul business pe care Asociaţia încearcă să-l promoveze, OTC-ul, să aducem alte venituri. Vrem, de asemenea, să facem şi cursuri de iniţiere în piaţa de capital online.

Reporter: Ce şi-a bugetat Asociaţia Brokerilor pentru acest an?

Dan Paul: Iniţial, ne-am bugetat o pierdere de 360.000 lei, însă, acum vrem să o rectificăm la 430.000 lei.

Reporter: Practic, de unde rezultă această pierdere?

Dan Paul: Din cotizaţia variabilă. Cotizaţia fixă a crescut pentru că avem noi membri, a intrat "Royal Bank of Scotland" şi "Ventrust", dar ne-au plecat cinci membri.

Reporter: De ce au plecat?

Dan Paul: Au plecat pentru că şi-au închis afacerile. Unii nu au supravieţuit crizei, alţii s-au retras din Asociaţie precum BT Securities din cauza cotizaţiei variabile. Cei de la BT consideră că sunt unul dintre cei mai mari cotizanţi şi, au dreptate, dar reclamă că au un număr egal de voturi cu ceilalţi, adică un singur vot că aşa este legea asociaţiilor şi au considerat asta o nedreptate. Pe de altă parte, şi ei au cerut de multe ori reducerea acestei cotizaţii...

În afară de BT Securities, au mai plecat SSIF-urile din Oradea care s-au închis şi a plecat şi "Global Invest" pentru că şi-a închis afacerile din România.

Reporter: Aţi spus că intenţionaţi să atrageţi atenţia autorităţilor asupra problemelor pieţei de capital. Cum faceţi concret acest lucru?

Dan Paul: Prin mass-media, şi înainte de această întâlnire, am făcut diverse demersuri petiţionale comisiilor de specialitate care supraveghează piaţa de capital.

Bursa a făcut lobby şi înainte, dar acum el este mai agresiv. În ultima lună, m-am întâlnit cu şase miniştri ai Guvernului, încercând să îi lămuresc om cu om ce înseamnă piaţa de capital.

Reporter: Cu ce miniştri v-aţi întâlnit?

Dan Paul: Cu miniştrii economiei, finanţelor, întreprinderilor mici şi mijlocii, justiţiei, turismului.

Reporter: Şi aveţi vreun rezultat concret?

Dan Paul: Da, din partea minis­trului Economiei şi a ministrului Finanţelor semnalele sunt pozitive, mi-au promis că vor aduce companii la cota bursei...

Reporter: Despre ce companii este vorba?

Dan Paul: "Nuclearelectrica" sau "Hidroelectrica" plus mai multe companii din infrastructură sau alte companii din care sunt deja pe bursă participaţii mici, precum "Transgaz" sau "Transelectrica". Am vrea să se coteze o parte mai mare din aceste companii.

Reporter: Doamna Anca Dumitru a spus că nu o să existe nicio listare nouă anul acesta...

Dan Paul: Cred că acest lucru depinde şi de apetitul emitenţilor de a-şi atrage bani, nu depinde atât de mult de noi, decât din punctulde vedere al eforturilor brokerilor de a convinge anumiţi investitori să vină pe bursă.

În acelaşi timp, încercăm să ne uităm şi spre alte burse care au lichiditate foarte mare, în ciuda faptului că este vorba despre ţări cu potenţial mai mic decât al României şi mă refer aici la Polonia, sau la Turcia, care în perioadele bune avea două miliarde euro pe zi tranzacţii şi acum, în criză, are tranzacţii zilnice de un miliard numai cu acţiuni. Vom avea întâlniri cu reprezentanţii bursei din Turcia să-i întrebăm care a fost formula fermecată...

Reporter: Cu cei de la Bursa din Varşovia v-aţi întâlnit?

Dan Paul: Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a raportat creştere economică în aceas­tă perioadă...

Bursa din Varşovia are un alt fel de istorie, fondurile de pensii au investit numai în Polonia, statul a încurajat foarte multe privatizări prin Oferte Publice Iniţiale (IPO-uri), la un moment dat a existat chiar o "migraţie" a unor emitenţi din alte state precum Austria să se listeze pe Bursa poloneză.

Chiar dacă Bursa din Varşovia este deţinută de stat, comportamentul a fost ireproşabil în ceea ce priveşte managementul şi viziunea de a construi o piaţă foarte puternică.

Dar, în primul rând, politicienii au înţeles că încurajând IPO-urile prin bursă, statul obţine bani mai mulţi, lucru care nu s-a înţeles în România.

Subliniez că foarte multe probleme ale bursei poloneze au fost rezolvate cu un ajutor foarte mare de la stat.

Reporter: Este ajutorul statului român atât de important pentru BVB? Nu poate Bursa să se dezvolte fără el?

Dan Paul: Cred că o bursă, în orice stat ar fi, se face de către brokeri, dar fără un stat care să înţeleagă cum funcţionează , nu se poate dezvolta.

În America, de exemplu, statul a înţeles că finanţările curente ale companiilor se pot face alternativ, şi de la bancă şi de pe bursă, astefl încât finanţările prin piaţa de capital au ajuns să depăşească finanţările bancare. Bursa a devenit în state motorul finanţării, nu mediul bancar.

Reporter: Aş vrea să revenim la situaţia caselor de brokeraj pentru că în ultimele săptămâni unele dintre ele au fost sancţionate de CNVM pentru că şi-au depăşit nivelul capitalurilor proprii. Câte vor trece de criză?

Dan Paul: Cred că peste 50 de case de brokeraj vor trece de criză. Bursa de Valori Bucureşti are un potenţial foarte mare, poate să treacă uşor de o lichiditate zilnică de 300 de milioane de euro. Pentru asta trebuie făcute, însă, anumite lucruri. De exemplu, investitorii străini nu înţeleg de ce în România nu există conturi globale şi consideră că din multe puncte de vedere suntem înapoiaţi. Nu avem conturi globale, nu există o certitudine legislativă, nu ştim ce statut au titlurile de pe Rasdaq. Există un grup de investitori străini care se confruntă real cu această problemă, au propriile statute, nu au voie să investească oriunde şi nu este de joacă să te plimbi cu investitorul în acest hăţiş legislativ şi să-i spui azi una şi mâine alta.

Piaţa de capital înseamnă protecţia minoritarului pentru că lichiditatea zilnică nu o fac majoritarii, ci minoritarii, chiar dacă aceştia sunt fonduri de investiţii speculative, pe termen mediu sau lung.

Trebuie să-i protejăm dacă vrem lichiditate, ei au fost protejaţi în România doar în perioada în care Mugur Isărescu a fost prim-ministru pentru că atunci au fost promovate, printr-o ordonanţă de urgenţă, o serie de articole suplimentare la legea pieţei de capital care serveau la protecţia acţionarilor minoritari.

În noua lege a pieţei, acele articole au fost scoase şi minoritarul nu este în niciun fel protejat, majoritarul poate să facă aproape orice, poate să nu facă oferte publice de preluare obligatiorie pentru simplul fapt că nu vrea. CNVM-ul ne dă o instrucţiune după 2-3 ani de zile în care ne explică situaţiile în care acţionarul majoritar trebuie să lanseze OPP, cred că ne facem de râs pentru astfel de lucruri. Este foarte clară directiva europeană, nu înşeleg de ce mai era nevoie de Instrucţiunea CNVM.

Reporter: Părerile sunt împărţite privind OPP-urile pentru că, în cazul unei OPP cu succes, societăţile în cauză s-ar delista. Nu contravine acest lucru intenţiei de a aduce mai mulţi emitenţi la cota Bursei?

Dan Paul: Nu este o controversă între aceste oferte şi ceea ce spun eu, că vrem mai multe societăţi pe piaţă. Cred în continuare într-o piaţă cu reguli clare, adică să ştim cum intrăm pe piaţă, cum ieşim de pe piaţă. Dacă o societate se delistează la preţul corect, adică la un preţ bun pentru minoritari, aceştia pot investi în altă parte şi sporesc încrederea în piaţa de capital.

Reporter: Sunt voci care susţin că pragul de 33% ar putea determina societăţile să fie mai puţin transparente şi să opereze prin intermediul unor off-shore-uri ca să nu mai fie obligate să lanseze OPP-uri...

Dan Paul: Nu putem să le impunem transparenţa cu forţa. De asemenea, nu trebuie să-i obligăm să rămână pe piaţă, să-i ţinem cu forţa, să nu-i lăsăm să se delisteze. În acelaşi timp, însă, trebuie să respectăm regulile jocului. Nu uitaţi că bursa aduce o serie de beneficii companiilor listate ca de exemplu posibilitatea finanţării.

Reporter: Dar o companie se finanţează o singură dată, ca de exemplu atunci când se listează....

Dan Paul: Sunt multe societăţi care s-au finanţat şi după momentul iniţial, acel al listării. În Statele Unite, o societate se finanţează de mai multe ori pe an.

Reporter: CNVM a spus că nu are foarte multe instrumente la îndemână ca să oblige acţionarii care depăşeşc pragul de 33% să lanseze oferte publice de preluare...

Dan Paul: CNVM nu se uită la ce se uită acum toată lumea în pieţele financiare în America şi Europa, şi anume la protecţia minoritarului. Minoritarul nu este acel cuponar, ci poate fi un fond de investiţii, de exemplu. CNVM-ul spune "Nu avem instrumente!". Nu este adevărat! Comisia poate să suspende drepturile de vot care depăşesc 33% pentru un acţionar care nu vrea să lanseze OPP. Eu cred că există mecanisme pe lume, doar că ele se aplică.