EnglishExistă date care ruşesc să provoace îngrijorare şi dezgust. Într-o lume în care încă se mai moare de foame, pe aproape toatre continentele, o mare parte din producţia de alimente ajunge la gunoi. Realitatea este foarte tristă şi spune multe despre societatea actuală. Peste două miliarde de tone de alimente rămân neconsumate la nivel mondial, o cantitate aproape dublă faţă de estimările anterioare, potrivit unui nou raport realizat de World Wildlife Fund şi retailerul britanic Tesco Plc..Conform acestui studiu, o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producţie. Este vorba de o cifră aproape dublă faţă de o estimare anterioară care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condiţiile în care fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea iniţial.De mai mulţi ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă şi până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), conform căreia aproximativ 33% producţia mondială de alimente este risipită. "Cel mai probabil, problema este mai gravă decât credem. Ştim de mai mulţi ani că risipa şi pierderile de alimente reprezintă o problemă uriaşă care nu poate fi ignorată şi la rândul său ar putea reduce impactul sistemelor alimentare asupra naturii şi climei", a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF. Noul raport, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor. La acestea se adaugă alte 931 milioane de tone de alimente risipite la nivelul retailerilor şi consumatorilor, cum a estimat la începutul acestui an Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. Însă, contrar presupunerilor anterioare conform cărora pierderea de alimente la nivelul fermelor este în principal o problemă pentru regiunile sărace, raportul WWF şi Tesco arată că, dimpotrivă, ţările cu venituri mari şi medii din Europa, America de Nord şi Asia industrializată sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial până la momentul recoltării. Autorii raportului cer guvernelor şi companiilor alimentare să adopte măsuri ţintite pentru reducerea problemei risipei alimentare. Conform acestei abordări, companiile stabilesc ţinte pentru reducerea risipei alimentare, măsoară şi raportează surplusul şi risipa şi adoptă măsuri în operaţiunile lor de la furnizori şi până la consumatori. Până acum doar 11 din cele 192 de planuri naţionale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris, menţionează pierderile şi risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparţin unor state africane care au decis să abordeze problema pierderilor de alimente post-recoltare. Rezolvarea unei astfel de probleme (dacă există voinţă pentru acest lucru) ar reprezenta o gură de oxigen atât pentru planetă cât şi pentru zonele sărace ale globului.
ÎNTR-O LUME ÎN CARE SE MOARE DE FOAME Risipă criminală: 40% din producţia de alimente este aruncată
O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea / 22 iulie 2021
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.07.2021, 06:43)
ingrijorare si risipa in egala masura!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.07.2021, 11:15)
sa se implementeze global si obligatoriu un plan de reduceri procentuale din pretul initial, de baza, in functie de durata ramasa de valabilitate.
Exemplu : pentru un produs cu valabilitate 1 an , la inceputul ultimii luni sa scada pretul cu 50% din pretul de baza si in ultimile 2 saptamani cu inca 50% din pretul deja redus. Daca tii de pret pana in ultima zi de valabilitate esti un tampit efectiv.
2.1. SI CE ??? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de STATY în data de 22.07.2021, 12:25)
INGRIJORARE SI DEZGUST ??? BA DELOC !!! SE VEDE DIN PACATE , CA SANTEM INTR-O TARA PLINA DE COMUNISTI , SI DE OAMENI CARE JUDECA COMUNISTOID !!! SI PANA NU V-A MURI SI ULTIMUL COMUNIST DIN ROMANIA , ASA O SA RAMANA SITUATIA !!! MAI , OAMENI BUNI !!! A-TI VRUT CAPITALISM , NU-I ASA ??? PAI , DACA VRETI CAPITALISM , CAPITALISM AR TREBUI SA FIE !!! M-AM DUS LA MAGAZIN , NU-I ASA ??? BUN !!! AM CUMPARAT , CE-AM CUMPARAT , CU BANII MEI PERSONALI , NU-I ASA ??? BUN !!! EI !!! E TREABA MEA , CE FAC CU MANCAREA RESPECTIVA !!! CE NU INTELEGETI ??? DACA VREAU , O MANANC , DACA NU , FAC PIPI PE EA , SI O ARUNC !!! DE CE ??? HAI , INTREBATI-MA DE CE !!! FIINDCA FAC CE CONSIDER EU DE CUVIINTA !!! SANT BANII MEI , NU AI VOSTRII !!! INTELEGETI ??? NU CRED CA INTELEGETI !!! MANCAREA PE CARE AM CUMPARAT-O CU MUNCA MEA , ASTE PROPRIETATEA MEA , ESTE LUCRUL MEU , NU AL VOSTRU , E AL MEU !!! DACA VRETI SA NE RENINTOARCEM LA EPOCA LUI LENIN , E ALTA POVESTE !!! DAR VEDETI , MAI E SI O TARA , PLINA DE ORTODOCSI : NU ARUNCA MANCAREA , CA SE SUPARA DOAMNE-DOAMNE !!! E PACAT !!! NU TREBUIE SA FIM INVIDIOSI PE BANII ALTUIA , FIECARE FACE CE CREDE CU CE CUMPARA !!! SE ARUNCA MANCAREA !!! AVEM FATA DE EI , SCARBA SI DEZGUST !!! MAI , OAMENI BUNI , SANTETI SANATOSI LA CAP ??? STIU CA SOCIETATEA ROMANEASCA ESTE UNA BOLNAVA , DIN CAUZA A 75 DE ANI DE COMUNISM !!! ASA CA VA IERT !!! ACUMA , INCHIDETI-VA VA ROG , OCHII , SI GANDITI UN PIC : DE CE MOR EU , DE GRIJA ALTUIA ??? DE CE-MI PASA DE CE FACE EL ??? SIMPLU : PENTRU CA , IN SINEA MEA , AM RAMAS UN COMUNIST !!! PENTRU CA PE MINE , M-A NASCUT UN COMUNIST , CARE A FOST NASCUT , DE ALT COMUNIST !!! SI PUNCT !!! ROMANIA DE AZI , E INCA PLINA DE MILIOANE DE COMUNISTI , CARE CAUTA SA SPIONEZE SI SA FACA RAU , VECINILOR LOR !!! [ REFERITOR LA MINE PERSONAL : NICI MIE , NU-MI PLACE SA ARUNC MANCAREA , DE FELUL MEU , A-MI RESPECT BANII , SANT PUTINI ] !!! DAR TREBUIE SA INTELEGETI ODATA , PENTRU TOTDEAUNA , DACA VRETI CAPITALISM : FIECARE FACE CE VREA CU MANCAREA LUI !!! ESTE CUMPARATA , NU ESTE FURATA !!!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de STATY în data de 22.07.2021, 12:30)
D-LE O. D. : AM PRETENTIE DE LA DUMNEATA !!! NU FII COMUNIST !!! CA ARE TARA ASTA ATAT DE CHINUITA , DESTULE PLOSNITE PE EA !!!
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.07.2021, 13:47)
Buna STATY, citeste atent articolul:
pierderile sunt pe tot lantul de la producator (ferme) , pana la retailer (lant de vanzare - supermarket) si mai apoi la consumator (la care te-ai referit tu).
ideea mea de mai sus privea politicile de pret pe segmentul de la mijloc: in cazul supermarketurilor si marilor magazine : cand se apropie expirarea sa faca taieri cu adevarat masive de pret. Altfel se arunca.
3. Risipa de hrană
(mesaj trimis de anonim în data de 22.07.2021, 13:23)
Risipa de hrană e un fenomen real dar în niciun caz unul de amploare, peste 80% din oamenii planetei trăiesc sub pragul minim de sărăcie lucie, deci umblă pe glob subnutriți deci nici vorbă să arunce mâncare la coș.
4. gluma politically incorrect
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.07.2021, 13:50)
:)
bai, am conceput o gluma acum legat de subiectul articolului :
cum se numeste in Africa Subsahariana sau in Somalia un supermarket?
"cos de gunoi din Europa" !
Ha,ha,ha ce-mi plac glumele mele nesarate si incorecte politic! :))
5. Risipa e peste tot
(mesaj trimis de anonim în data de 22.07.2021, 13:57)
Din 1990 pana in prezent s-au injumatatit cei care traiesc in saracie si probabil pana in 2030 nu o sa mai fie saracie extrema in afara de Sub Saharan Africa.
Mancarea e usor de inteles dar nu poti teleporta rosiile de pe un continent pe altul. E perisabila.
Risipa mai mare se face pe zona de consumerism. Orice electrocasnic e facut sa tina la mustata cat e garantia, fara scheme tehnice sa poate fi reparat, fara piese disponibile pe piata. Ca sa nu mai zicem de electronice gen imprimante, laptopuri si telefoane.
Iar viitorul nu e chiar asa de simplu. O masina cu motor pe combustie tine mult. O baterie se degradeaza mult mai repede.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.07.2021, 19:07)
Mancarea e usor de inteles dar nu poti teleporta rosiile de pe un continent pe altul. E perisabila - daca citesti informatiile de la Lidl, vei constata ca ei aduc diverse fructe din Africa de Sud sau din America Latina. Asta inseamna alte continente deci alimentele nu sunt ok. Dresatii retardati sustin ca se aduc alimente de aiurea pentru ca taranii romani sunt vinovati bla bla. Adica, pentru toate smecheriile facute de altii, vinovati sunt unii romani. La fel ca la alimente, Lidl aduce carti in limba romana tiparite in Germania. Adica spalare de bani. Nu se poate spune ca editorii romani nu sunt competitivi iar cartile in limba romana nu se pot vinde in tari unde nu se vorbeste romana.
6. asta arata consumerismul
(mesaj trimis de anonim în data de 22.07.2021, 18:33)
cand ai hypermarketuri doldora de legume si fructe verzi, necoapte, prea coapte, tone de chestii perisabile iata efectul unei societati consumeriste - care tb sa cumpere acum. arunci tone de mancare si alimente, iar in acelasi timp mor oameni de foame, acesta e paradoxul consumerismului creat de retaileri.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.07.2021, 19:09)
Pai cu ce sa duci atatea tone de alimente perisabile in Africa sau in alte zone sarace ale lumii?Cu presul?Cu cercul?Calare pe matura?Cu avionul nu se poate fiindca nu face ocaua cat daraua.