Investiţiile în energie şi protecţia infrastructurii energetice, priorităţi pentru autorităţile din ţara noastră

Independenţa energetică a României, investiţiile în capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile şi în noile tehnologii pe hidrogen şi în domeniul energiei nucleare, sprijinirea energetică a Moldovei şi interconectivitatea energetică a ţării noastre cu toate statele din vecinătate trebuie să constituie şi în perioada următoare principalele obiective ale autorităţilor centrale de la Bucureşti, au afirmat, ieri, participanţii la cea de-a cincea ediţie a Aspen Energy Summit, eveniment organizat de Institutul Aspen România.

"Trebuie să redevenim independenţi energetic. Balanţa de import-export trebuie să fie în favoarea României din toate punctele de vedere şi vedem că pentru primele patru luni ale acestui an, de la nivelul reglementatorului, în fiecare lună am fost exportatori de energie, practic balanţa s-a înclinat în favoarea curgerii energiei din România către celelalte pieţe. Evident şi pe fondul unui sezon bogat în ploi, fapt care a crescut producţia de energie electrică, în special pe partea de hidro, lucru care ne-a dat posibilitatea să furnizăm energie electrică şi pe celelalte pieţe, nu doar pe piaţa internă. Din punct de vedere al gazelor naturale, producţia a rămas oarecum aceeaşi, foarte puţin în scădere din partea unui mare producător de gaze naturale. De asemenea, România doreşte să depindă cât mai puţin de importuri de gaze naturale din Federaţia Rusă. Trebuie să fim corecţi şi să spunem lucrurilor pe nume, Europa sau parte din Europa, până în momentul invaziei din Ucraina, a fost într-un fel de mariaj cu Federaţia Rusă în care statele membre au avut parte de beneficii din urma acestui mariaj şi mă refer în special la gazele naturale. Nu putem să mai revenim la această situaţie. Este clar că Europa trebuie să-şi reducă complet dependenţa faţă de produsele energetice din Rusia, iar România nu trebuie să facă notă discordantă în acest sens. De aceea nu am avut niciun fel de problemă când pachetele de sancţiuni au intervenit şi au anulat importurile de ţiţei şi de produse petroliere din Federaţia Rusă. Toţi producătorii din România şi-au asigurat lanţuri de aprovizionare în aşa fel încât piaţa să nu resimtă niciun şoc din punct de vedere al security supply", a spus George Niculescu, preşedintele ANRE.

Pamela Ward, ofiţer comercial superior pentru Europa de Sud-Est, în cadrul Departamentului de Comerţ al SUA a vorbit despre diversificarea surselor de energie, în special de energie regenerabilă.

"SUA este implicată în acest demers al Uniunii Europene şi îşi afirmă angajamentul pentru combaterea împreună a ameninţărilor cu care se confruntă lanţurile de aprovizionare cu energie şi pentru livrarea cantităţii de LNG necesară statelor membre. E nevoie de creşterea investiţiilor pe ambele maluri ale Atlanticului în capacităţi de producere de energie verde, curată. Vom coopera cu UE deschis şi transparent, pentru politici comune, nu concurente în domeniul energiei, în sectorul inovaţiei, cercetării şi realizării de noi capacităţi de producţie", a precizat Pamela Ward.

• Revizuirea pieţei de electricitate - prioritate a Comisiei Europene

Costel Dunava, preşedintele Comisiei pentru Politici Economie, Reformă şi Privatizare, din cadrul Camerei Deputaţilor a susţinut că soluţia energetică cea mai viabilă pentru viitorul României este reducerea şi eficientizarea consumului energetic, combinată cu dezvoltarea capacităţilor de producţie din surse regenerabile.

"Trebuie să ne uităm la producţia internă, pentru că România are un potenţial extraordinar mai ales prin prisma perimetrelor din Marea Neagră. Totodată este encesar să investim masiv în energia eoliană, solară, geotermală şi în zona hidrogenului. (...) Avem în discuţie la nivel european revizuirea pieţei de electricitate pentru a reduce volatilitatea şi a evita speculaţia prin instrumente de intervenţie fără a distruge libertatea pieţei. Trebuie să intervenim când e evident că avem o volatilitate nesănătoasă, o speculaţie pură aşa cum s-a întâmplat la sfârşitul anului 2021 şi în prima parte a anului 2022", a afirmat deputatul european Cristian Buşoi, preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European.

Tot la investiţii şi la independenţa energetică s-a referit şi Tatiana Iosiper, Reprezentant Special pentru Energie şi Diplomaţie Climatică a Ministerului Afacerilor Externe.

"România se află într-o poziţie bună datorită creşterii gradului de interconectare cu toate statele vecine, cu excepţia Serbiei, şi putem importa gaz din diverse coridoare. UE lucrează cu Azerbaidjan pentru extinderea coridorului sudic de gaze şi a semnat un memorandum de dublare a volumului de gaze transmis de ţara respectivă către piaţa europeană până în anul 2027. Conducta BRUA va asigura transportul, către piaţa europeană, a gazelor ce vor fi exploatate din perimetrele offshore din Marea Neagră. (...) Pentru iarna următoare vor fi incertitudini privind asigurarea consumului de gaz, deoarece China ar putea modifica foarte mult piaţa gazelor în zona LNG. Depozitele europene de gaze sunt umplute într-o manieră semnificativă; de exemplu cu ce avem în România acum în depozite ne putem asigura întreaga cantitate necesară pentru trecerea iernii viitoare numai cu ceea ce producem intern. (...) În UE energia eoliană şi solară au produs mai multă energie decât toate sursele fosile luate separate şi combinate. Eolianul şi solarul au produs peste 30% din energia necesară, în timp ce energia fosilă a fost de 27%. Preconizăm că investiţiile în panouri solare vor depăşi investiţiile în petrol în cursul acestui an", a spus Tatiana Iosiper.

• Competiţie strategică între marile puteri în domeniul energiei

De aceeaşi părere este şi Tudor Constantinescu, consilier principal în cadrul Direcţiei Generale Energie a Comisiei Europene, care afirmă că războiul din Ucraina a dus la accelerarea măsurilor stabilite iniţial în Green Deal şi revigorate în primă fază prin Mecanismul de Recuperare şi Rezilienţă.

"Elementul esenţial a fost RePower EU al cărui motiv clar este reducerea dependenţei de combustilii fosili din Rusia, chiar eliminarea acestei dependenţe în perioada 2026-2030. Un rol important în acest sens l-a avut gazul lichefiat, mai exact noile capacităţi de LNG, ceea ce a dus la scăderea dependenţei de gazul rusesc de la 50% la 8% la începutul anului 2023. (...) Toate măsurile şi programele care erau negociate pentru Fit for 55 au fost revizuite prin prisma obiectivelor din RePower EU şi Comisia a venit cu ţinte mai ambiţioase: 42,5% din producţia de energie trebuie să fie din surse regenerabile până în anul 2030, iar 11,7% din imobile trebuie să fie eficientizate energetic. La fel este şi cu ţintele privind hidrogenul verde care va înlocui 27 miliarde metri cubi de gaz până în anul 2030: de la 5,6 milioane tone de hidrogen, ţinta a fost mărită la 10 milioane tone hidrogen, deoarece rolul lui a crescut foarte mult în gazul lichefiat, în mixul energetic şi în ponderea totală a gazelor", a spus Tudor Constantinescu.

Situaţia de mai sus a fost un pic nuanţată de Răzvan Nicolescu, membru al Comitetului Executiv al Comitetul Executiv al Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie (EIT), care a menţionat că securitatea energetică nu înseamnă doar securitatea aprovizionării, ci şi protecţia infrastructurii energetice, care în ultima perioadă a devenit relevantă.

"Asistăm la o deputinizare a sectorului energetic european, dar din păcate se întâmplă prea târziu. În urmă cu 15 ani, când Rusia a tăiat gazul UE pe o dispută cu Ucraina, şase state europene printre care şi România, au cerut să avem un plan pentru decuplarea de Rusia. Toţi ceilalţi - austriecii, germanii, şi alţii - au cerut să negocieze, să trimită o declaraţie. S-a trimis, iar proiectul Nabucco nu s-a mai realizat niciodată. În loc să se reducă dependenţa, s-a accentuat. (...) Există o accelerare în privinţa folosirii surselor regenerabile, dar există şi o accelerare a dependenţei tehnologice faţă de China, în ciuda sprijinului acordat companiiilor de către SUA şi UE care au investit în acest domeniu. (...) Problema pe care o avem este timpul. Suntem în urma obiectivelor de la Paris, lucrurile se deteriorează din punct de vedere climatic. La nivel global suntem într-o situaţie de competiţie strategică între marile puteri. Este o problemă pe care trebuie să o adresăm la nivel global. Dacă din tranziţia energetică vrem să facem bani, nu vom reuşi, din cauza costurilor acestei tranziţii pe care India, de exemplu, nu şi le va asuma. Suntem într-o fază de competiţie strategică, ne îndreptăm accelerat către o fază de confruntare şi nu exclud să ajungem la o fază de conflict, în loc să fim într-o zonă de cooperare", a spus Răzvan Nicolescu.

Şeful Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor 3 Mări în cadrul Amber Infrastructure Group Ltd, Joe Philipsz, a spus: "România se află într-o situaţie foarte interesantă şi pozitivă. Are o producţie de energie regenerabilă foarte semnificativă prin intermediul energiei hidroelectrice. Dispune de producţia nucleară, ceea ce o plasează într-o poziţie foarte puternică. Are planuri pentru reactoare modulare mici. Toate acestea sunt foarte pozitive şi cred că poziţionează ţara foarte bine în ceea ce priveşte tranziţia energetică şi securitatea energetică. În ultimele 18 luni sau doi ani, a existat un interes foarte mare şi un progres foarte mare în ceea ce priveşte proiectele de energie solară şi eoliană. Şi acestea sunt domenii în care investitorii sunt cu adevărat interesaţi să furnizeze capital şi pot furniza capital. Amintesc faptul că acum 10, 15 ani, dacă doreaţi ca un investitor să investească într-o instalaţie de generare a energiei regenerabile, trebuia să oferiţi subvenţii din partea guvernului. Ceea ce am văzut este că acum 15 ani, acum zece ani, investitorii cereau preţuri garantate pentru energie, care, sincer, erau uneori de zece ori mai mari decât preţul pieţei pentru a face investiţia. Poziţia de astăzi este foarte diferită. Capitalul este disponibil cu uşurinţă pentru proiectele solare şi eoliene. Nu este nevoie de subvenţii. Fondurile de finanţare de tip CFD pot fi utile. Dar chiar şi aşa cum am văzut în Europa de Vest, unele dintre aceste CFD-uri au fost stabilite la preţuri sub preţul de piaţă pentru energie. Şi asta pentru că CFD-ul vă oferă certitudinea veniturilor, ceea ce înseamnă că aveţi acces la datorii la rate foarte mici".

El a precizat că este nevoie de un parteneriat între sectorul public şi cel privat pentru proiectele din sectorul energetic şi că este nevoie de măsuri din partea sectorului public pentru impulsionare investiţiilor, în special în zona dezvoltării reţelelor de distribuţie şi transport a energiei şi a construirii de reţele inteligente.