Investitorii ar trebui să-şi dezvolte afacerile prin fuziuni şi achiziţii

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii / 16 ianuarie 2012

"Avem suficiente rezerve care ne permit ca în 2012 să putem să trecem cu bine, fără să fim super optimişti. Pentru acest lucru, însă, trebuie să facem o mulţime de lucruri necesare în energia regenerabilă, eficienţa energetică, gestionarea deşeurilor, mediu, transport şi celelalte, utilizând resurse financiare importante care se obţin greu din alte surse, dar care, cu transparenţă şi o bună guvernare, pot fi atrase uşor din fonduri europene. Din păcate, însă, nouă ne lipsesc astfel de valori", ne-a declarat Cristian Pârvan.

"Avem suficiente rezerve care ne permit ca în 2012 să putem să trecem cu bine, fără să fim super optimişti. Pentru acest lucru, însă, trebuie să facem o mulţime de lucruri necesare în energia regenerabilă, eficienţa energetică, gestionarea deşeurilor, mediu, transport şi celelalte, utilizând resurse financiare importante care se obţin greu din alte surse, dar care, cu transparenţă şi o bună guvernare, pot fi atrase uşor din fonduri europene. Din păcate, însă, nouă ne lipsesc astfel de valori", ne-a declarat Cristian Pârvan.

(interviu cu Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR)

Reporter: Cu ce sentiment au încheiat oamenii de afaceri anul 2011?

Cristian Pârvan: Majoritatea oamenilor de afaceri au încheiat anul trecut cu un sentiment de siguranţă pe afacerile lor, care sunt supuse, în acest an, unor incertitudini generate de mediul economic mondial şi european, incertitudini care nu pot fi eliminate, indiferent cât de important sau punctual este business-ul fiecăruia.

Reporter: Ce strategii au abordat investitorii, anul trecut, pentru a se menţine pe piaţă?

Cristian Pârvan: Au continuat regândirea şi reorganizarea afacerilor, pentru a putea să se adapteze la condiţiile de piaţă ale lui 2011. Acest lucru s-a întâmplat, de fapt, încă din 2009. În fiecare an au fost obligaţi să treacă prin diverse faze. Poate că au existat nişte măsuri de ajustare prea dure. A urmat o perioadă în care lucrurile au început să meargă şi oamenii de afaceri au devenit optimişti, iar la finalul lui 2011 am intrat din nou într-o incertitudine totală. Astfel că oamenii de afaceri au fost obligaţi permanent să se mişte şi aşa vor fi nevoiţi să facă şi în continuare.

Reporter: Concret, care au fost măsurile adoptate de oamenii de afaceri?

Cristian Pârvan: Au început prin a tăia din personal, poate chiar mai mult decât trebuia, dar au rămas cu nişte nuclee consolidate. Ulterior, când a venit perioada în care unele afaceri au putut să crească, nu s-au repezit să mărească numărul de angajaţi. Au folosit mai intensiv nucleele deja consolidate şi cu plăţi suplimentare, numai pentru a nu expanda din nou activitatea în mod nerealist. Toţi au încercat să-şi menţină cota de piaţă, piaţa pe care acţionau, cu posibilităţi, acolo unde au putut fi identificate, de extindere pe alte pieţe, pe alte nişe. În general, toate companiile şi-au restrâns obiectul de activitate. Nu s-a mai repetat euforia din 2008, când firme care se ocupau de cu totul altceva şi-au extins obiectul de activitate pe imobiliare. Au încercat să-şi eficientizeze activitatea astfel încât să obţină o marjă minimă de profit. Au investit şi în proiecte mai vechi, dar şi reactualizate, automatizări, computerizări, au fost făcute multe investiţii în zona calităţii produselor.

Reporter: Afacerile din ţara noas-tră vor fi afectate de criza care se anunţă în zona euro?

Cristian Pârvan: Recesiunea care se anunţă în toate ţările dezvoltate din zona euro va influenţa clar afacerile din România, începând cu partea de exporturi, care este majoritar legată de economiile europene, cu menţiunea că o parte din exporturile care se fac către ţările europene nu sunt destinate acestora, ele fiind doar mijlocitori în exporturi şi inves-tiţii în lumea întreagă. În industria prelucrătoare, însă, cel puţin deocamdată, există semne pozitive pentru 2012, avem portofoliu de comenzi, contracte încheiate pentru companiile noastre care lucrează pe comenzi din afară.

Reporter: În ce domenii se întâmplă acest lucru?

Cristian Pârvan: De obicei, aceste activităţi sunt legate de domeniul energiei. Vorbim de echipamente pentru energia regenerabilă, de noile sisteme de încălzire, de exemplu, industrie care poate genera multe locuri de muncă. Un alt program cu o perspectivă pozitivă pentru ţara noastră în acest an este cel prin care 360 de milioane de euro - bani care nu au fost utilizaţi pentru realizarea unor proiecte europene din cadrul anumitor axe - au fost alocate de Comisia Europeană pentru reabilitarea termică.

Reporter: Poate fi energia regenerabilă unul dintre motoarele noas-tre de creştere economică?

Cristian Pârvan: Energia regenerabilă ar putea fi un motor de creştere economică, dar să nu credem că singurul motor este instalarea de capacităţi în domeniul turbinelor eoliene. Energiile regenerabile bine gândite ar putea fi una din zonele în care economia românească să performeze în 2012, satisfăcându-şi nevoile interne. Deocamdată, accentul este pe fermele eoliene, dar cei implicaţi ştiu că acest segment poate deveni şi o bulă investiţională, la un moment dat, din cauza infrastructurii deficitare.

Reporter: Aşadar, avem resurse de creştere economică pentru 2012...

Cristian Pârvan: Avem resurse interne pentru o creştere economică şi în acest an, dar trebuie să le şi utilizăm. Am vorbit de resursele regenerabile şi de eficienţa energetică. Este o zonă în care avem şi bani, şi cunoştinţe, şi nevoie, şi efecte certe. Avem cele şase miliarde euro pe care vrem să le atragem pentru investiţii şi unul dintre sectoarele concrete care necesită investiţii este mediul. Noi am propus ca fiecare adminis-traţie locală să facă publice proiectele pe care le are în domeniul mediului. Este de neacceptat ca atragerea fondurilor pe mediu, care înseamnă 80% canalizări şi apă şi 20% colectare de deşeuri, să aibă un grad atât de nesatisfăcător. Trebuie să se ştie despre fiecare judeţ cum stă cu lucrările pe mediu şi cu absorbţia fondurilor europene. Apa şi canalizarea interesează pe fiecare cetăţean.

Reporter: Ce puteţi să ne spuneţi despre transporturi şi infrastructură?

Cristian Pârvan: Transporturile şi infrastructura reprezintă alte domenii în care se poate investi. Aici avem iarăşi sume considerabile pe care le putem folosi. Avem nevoie de un management de proiect profesionist şi prezent pe şantier. Nu stăm în birourile din Bucureşti şi urmărim cum se fac tronsoanele de autostradă sau de cale ferată. Trebuie să vedem cum stau lucrurile în teren, în ce stadiu sunt proiectele, dacă avem terenurile exproriate etc. Ar trebui să derulăm la timp activităţile necesare pentru astfel de proiecte. Dacă nu, vom rata din nou posibilitatea de a creşte economic în acest an.

Reporter: Mai există şi turismul şi agricultura...

Cristian Pârvan: Degeaba am turism dacă nu am infrastructură. Degeaba am agricultură, dacă nu termin cadastrul. Noi vrem ferme şi exploataţii mari, dar nu am fost în stare 22 de ani să terminăm cadastrul, care este condiţia esenţială pentru a putea să avem exploataţii mai mari, cu ferme mai mari şi pentru a putea să creştem agricultura. Irigaţiile sunt legate de cerinţa fermierilor. Nu facem irigaţii dacă fermierii nu cer apă şi fermierii nu vor avea nevoie de irigaţii dacă nu au ferme mari. Din ultimele statistici, avem circa 31.000 de mari fermieri şi peste un milion de mici fermieri. Avem nevoie de 100-200-500 de hectare, nu de jumătate de hectar. Canalul Siret-Bărăgan are şansa să irige 500.000 de hectare. Ar fi esenţial să fie refăcut acest canal. Toate investiţiile pe infrastructura pentru agricultură ar trebui examinate cu mult mai mare atenţie. Şi aici intervine, ca şi în alte sectoare, utilizarea mai bună, în 2012, a parteneriatului public-privat. Acest lucru înseamnă mult mai multă muncă din partea autorităţilor centrale şi locale. Noi cerem de cel puţin doi ani o listă la nivel naţional şi una la nivel judeţean. Să vedem şi noi 41 de adminis-traţii locale care propun proiecte prin parteneriat public-privat şi ce fel de astfel de proiecte au. Răspunsul este foarte trist. Deocamdată nu avem asemenea autorităţi, cu mici excepţii, care să propună proiecte de acest gen.

Reporter: Cum vedeţi creditarea, în acest an?

Cristian Pârvan: Ameninţarea îngheţării creditării în 2012 nu este deloc de neglijat. Creditarea, deocamdată, este total incertă. Nu ştim dacă băncile mamă îngheaţă sau nu relaţiile cu filialele. De aceea, creditarea este o mare problemă, pentru că, vrem sau nu, 85% din bănci sunt străine. De aceea am invocat ca motoare, nu exportul, nu producţia în sine, ci aceste zone care au şi finanţări garantate. Chiar şi pentru sectorul bancar ar trebui să fie interesante, pentru că au garanţia că îşi vor primi banii înapoi, întrucât, în mare parte, aceştia provin din fonduri europene.

Reporter: Au fost făcute investiţii în ţara noastră, în ultimul an?

Cristian Pârvan: Dominant în 2009 şi continuând şi în 2010, a început un dezgheţ al investiţiilor. Multe companii au considerat că este momentul investiţiilor, dar în domeniul lor de activitate, nu în alte domenii, nici măcar în cele colaterale.

Reporter: Ce domenii au performat în 2011?

Cristian Pârvan: Sunt foarte multe domenii care au performat anul trecut şi mă refer strict la domeniul productiv, care considerăm că este domeniul de maxim interes, toate celelalte dezvoltându-se în baza faptului că producţia merge bine. Timp de peste zece trimestre producţia a mers pe un trend pozitiv şi suntem pe primele locuri în UE la creşterea numărului de comenzi, volumului de producţie etc. În acelaşi timp, a scăzut tot ceea ce a fost legat de consum.

Reporter: Sunt multe companii care au intrat în insolvenţă în ultima vreme?

Cristian Pârvan: Anul trecut a încetinit major situaţia insolvenţelor, 2009-2010 fiind perioada de limpezire a mediului de afaceri. Au rămas cele mai competitive companii, fiecare pe domeniul ei. Oricum, ieşirea de pe piaţă a firmelor este un proces foarte greu. Dacă intrarea pe piaţă a unei firme este foarte simplă, ieşirea de pe piaţă a societăţilor comerciale este îngrozitor de birocratică.

Reporter: Ce opinie aveţi despre strategia de competitivitate a ţării noastre, lansată anul trecut în dezbatere pe site-ul Guvernului?

Cristian Pârvan: Strategia de competitivitate este esenţială, dar, din păcate, modul în care s-a pornit ridică mari semne de întrebare. Credem că s-a pornit greşit. A discuta despre creşterea competitivităţii doar pe nişte titluri de tablă de materie este o risipă de resurse. Francezii au făcut o analiză pe competitivitate, pe valoarea adăugată a fiecărui domeniu şi au constatat că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani pentru menţinerea sau creşterea competitivităţii în aeronautică, dar şi în indus-tria modei. Iată că o ţară ca Franţa nu are niciun fel de reţinere să spună că, întrucât creatorii de modă francezi fac afaceri extrem de profitabile şi apreciate în toată lumea, trebuie ca toţi să-şi aplece inetresul şi în acest domeniu. Noi rămânem tributari unor domenii standard. Oricât de importante ar fi petrochimiile, rafinăriile, combinatele siderurgice, s-au dezvoltat multe alte domenii extrem de agresive, cum ar fi cel al informaticii.

Reporter: În ce ar trebui să in-vestească cei care doresc să facă afaceri?

Cristian Pârvan: În domeniul în care sunt competenţi şi în care pot oferi ceea ce se cere. Nu există domeniu predilect. Bineînţeles că nu poţi să te apuci acum să faci proiecte imobiliare. De asemenea, investitorii ar trebui să se gândească să-şi dezvolte afacerile prin fuziuni şi achiziţii.

Reporter: Cercetarea şi dezvoltarea este un domeniu de viitor?

Cristian Pârvan: Cercetarea şi dezvoltarea este singura soluţie viabilă pe termen mediu şi lung a Româ-niei, altfel vom continua să lucrăm numai la comanda altora. Trebuie să avem produsele noastre şi posibilitatea să cerem preţul care să remunereze inteligenţa noastră.

Reporter: În final, ca o concluzie - ţara noastră poate trece cu bine peste 2012, dacă pune umărul la treabă?

Cristian Pârvan: Ca o concluzie, avem suficiente rezerve care ne permit ca în 2012 să putem să trecem cu bine, fără să fim super optimişti. Pentru acest lucru, însă, trebuie să facem o mulţime de lucruri necesare în energia regenerabilă, eficienţa energetică, gestionarea deşeurilor, mediu, transport şi celelalte, utilizând resurse financiare importante care se obţin greu din alte surse, dar care, cu transparenţă şi o bună guvernare, pot fi atrase uşor din fonduri europene. Din păcate, însă, nouă ne lipsesc astfel de valori.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb