Firmele de insolvenţă câştigă, în unele cazuri, mai mult decât creditorii, potrivit lui Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Mediul de afaceri este de părere că principalele probleme pe care le pune legislaţia din domeniul insolvenţei sunt durata procedurii, costurile ridicate şi gradul redus de recuperare a datoriilor. Potrivit investitorilor, Codul Insolvenţei nu rezolvă aceste neajunsuri.
Oamenii de afaceri susţin că ei nu au fost consultanţi pe parcursul întocmirii noilor reglementări în domeniu, adăugând că nu au avut timpul necesar să-şi exprime punctele de vedere nici în timpul extrem de scurt în care proiectul a fost postat pe site spre dezbatere.
"Nu este permis ca atunci când se creează o lege să fie chemaţi specialiştii în domeniu, MFP, BNR şi cam atât, nu reprezentanţii mediului de afaceri, cei care vor plăti consecinţele acestei legi. Şi atunci ce avem în România? Avem asigurătorii care au ajuns să aibă propria lege prin care impun asigurări profesionale pentru firmele cu un angajat şi la rente extrase de anumite de categorii profesionale. În acest caz, specialiştii în insolvenţă încasează mai mult decât creditorii. Este o lege propusă de cei interesaţi, fără consultarea mediului de afaceri", a spus Florin Pogonaru.
La rândul său, Steven van Groningen, vicepreşedintele Consiliului Investitorilor Români, a precizat: "Nu putem să continuăm să adoptăm legislaţie importantă fără un proces de consultare cu mediul de afaceri. (...) Nimeni nu va investi dacă nu e un mediu predictibil. Trebuie făcută o analiză de impact a legislaţiei şi să existe o consultare reală a celor căreia se adresează. (...) A fost o încercare să fie rezolvată problema insolvenţei. A fost o lege nouă care a intrat în dezbatere publică pe 2 septembrie şi atunci am format un task force care să prezinte poziţia mediului de afaceri. Am avut şi contacte cu Guvernul să vorbim despre asta. Pe 1 octombrie am avut o întrevedere la Ministerul Justiţiei cu cei care au elaborat legea. Spre surpriza noastră, în mai puţin de 24 de ore, legea a fost transformată în Ordonanţă de Urgenţă. Ştim că OUG a fost declarată neconstituţională şi acesta este un lucru bun".
Practica folosirii ordonanţelor de urgenţă afectează încrederea comunităţii de afaceri şi atractivitatea mediului investiţional, consideră oamenii de afaceri, care apreciază: "Avem de-a face cu un număr incredibil de mare de ordonanţe de urgenţă. Este o problemă în România. Este clar că 100 de ordonanţe de urgenţă, în medie, pe an nu pot asigura un mediu de afaceri funcţional. În aceste condiţii nu ne putem dezvolta".
Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, a menţionat, ieri, într-un seminar de profil, că la proiectul Codului Insolvenţei au lucrat în jur de 40 de specialişti, timp de un an, fiind purtate consultări cu BNR, ARB şi MFP, dar şi cu Banca Mondială, care a finanţat proiectul.
"Faptul că mediul de afaceri nu a fost invitat la discuţii nu aparţine colectivului de lucru, ci Ministerului Justiţiei, care a hotărât de fiecare dată cine participă la discuţii", potrivit lui Arin Stănescu.
• Mihai Marcu, RBL: "Creditorii comerciali nu recuperează niciodată nimic în urma proceselor de insolvenţă"
Creditorii comerciali nu recuperează niciodată nimic în urma proceselor de insolvenţă, susţine Mihai Marcu, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), precizând: "O mare sumă este obţinută de firmele interesate în insolvenţă şi încă ceva obţine statul şi poate acei creditori cu garanţii, dar comercianţii, nimic".
Lipsa de predictibilitate din ţara noastră produce dificultăţi companiilor, care sunt puse în situaţia să nu poată face predicţii bugetare.
Mihai Marcu a precizat: "Există o parte a mediului de afaceri care nu mai poate să tacă, să asiste fără nicio reacţie la măsurile luate de Guvern. Se vorbeşte în aceste zile despre buget, că va creşte TVA, cota unică, despre noi taxe locale, pe construcţii şi multe altele, timp în care noi facem nişte bugete. Ne vedem cu directorii financiari (...) şi mă întreabă cum fac bugele şi nu ştiu ce să răspund. Noi avem credite la bănci pe zece ani, dar predictibilitatea mediului de afaceri este pe un an".
Reprezentantul RBL opinează că autorităţile ar trebui să supună dezbaterii publice proiectele de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri timp de cel puţin şase luni, pentru ca societăţile comerciale să aibă timp să-şi facă bugetele.
"Mai sunt în dezbatere Legea IMM şi Legea Holdingului, dar până acum nu a fost consultat mediul de afaceri", a mai spus domnia sa.
• Valeriu Nistor, AmCham: "Neplăţile între agenţii economici blochează mediul de afaceri"
Legea insolvenţei este doar una dintre problemele mediului de afaceri, în opinia lui Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham). Domnia sa a spus că neplăţile între agenţii economici reprezintă cea mai gravă problemă, aceasta blocând mediul de afaceri.
Valeriu Nistor a arătat că legislaţia de profil trebuie să încurajeze reorganizarea companiilor, în detrimentul falimentului sau lichidării.
"În mod colectiv, mediul de afaceri are şansa să facă o lege a insolvenţei pentru a proteja valoarea economică realizată în timp şi să facă pe toată lumea să se gândească mult dacă intră în faliment sau se restructureză", a mai adăugat reprezentantul AmCham.
Printre altele, recomandările Camerei vizează tribunale specializate şi majorarea numărului de judecători specializaţi. "Este imposibil să judeci 100 de speţe de insolvenţă într-o zi", în opinia domnului Nistor.
Potrivit unor statistici, la noi, costurile lunare pentru o procedură de insolvenţă ajung, în medie, la 60 de euro, a precizat Andrei Cionca, reprezentantul Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).
În opinia sa, acest nivel mediu este unul absolut derizoriu, întrucât echipa unei case de insolvenţă are şase oameni, care pot lucra la maxim 30 de proiecte pe lună.
La începutul anului 2013, sumele datorate de debitorii în insolvenţă se cifrau la 10 miliarde lei. Ţara noastră se află pe ultimul loc în UE la eficienţa procedurii de insolvenţă şi pe locul 99 în lume, conform Băncii Mondiale.
Arin Stănescu susţine că din totalul de 700.000 de societăţi comerciale înregistrate la Registrul Comerţului, 20.000 se află în insolvenţă, ceea ce nu este foarte mult, în opinia sa.
Totodată, domnul Stănescu apreciază că perioada de observaţie pentru o firmă în dificultate este sub nouă luni, de asemenea - "un termen foarte scurt".
Din totalul insolvenţelor înregistrate la noi, 93-94% ajung în faliment, iar circa 6% intră în procedura de reorganizare, doar 1% reprezentând cazuri de succes.
Curtea Constituţională a admis, la finele lunii octombrie, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind insolvenţa, constatând că actul normativ este neconstituţional.
Premierul Victor Ponta a criticat decizia şi a acuzat Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală şi că nu lasă Guvernul să combată acest fenomen.
Reprezentanţii băncilor nu sunt de acord ca judecătorul sindic, care "ar trebui să aibă doar funcţii de control", să desemneze practicienii pentru companiile în insolvenţă, întrucât "pot apărea influenţe".
Totodată, aceştia nu doresc ca judecătorul sindic să înlocuiască practicienii pentru motive temeinice, pentru că "vor fi create abuzuri şi vor fi schimbaţi practicieni pe bandă", potrivit Adinei Călinescu, din partea Raiffeisen Bank.