IOAN GHIŞE: "Fuziunea PNL-PDL - o minciună"

Reporter: Ce v-a determinat să vă înscrieţi în cursa pentru Cotroceni?

Ioan Ghişe: Am ajuns la această decizie pentru că foarte mulţi cetăţeni din ţară mi-au cerut acest lucru. Cred că aceştia au fost influenţaţi de atitudinea mea, de lupta politică pentru respectarea votului exprimat la referendumul din 2012 şi, mai apoi, de atitudinea mea politică faţă de electoratul USL (Uniunea - Social - Liberală) şi PNL.

La alegerile din această toamnă, mă voi adresa cetăţenilor României pe care îi cunosc încă dinainte să-mi încep cariera politică, acum 24 de ani. Programul electoral se va baza pe un proiect de ţară cu o viziune pe următorii 15 - 20 de ani. Acum, când vorbim, se lucrează la el.

Cred că, preponderent, voi avea succes în mediul urban, la tineri, dar şi pensionari, cu pregătire medie şi superioară, oameni ataşaţi de valori morale şi principii precum integritate politică.

Reporter: Momentul 2012 a fost important pentru politica autohtonă. Care credeţi că au fost reacţiile pe care le-a provocat în rândul electoratului?

Ioan Ghişe: Înainte să răspund pe fond întrebării, este necesar, din punctul meu de vedere, să fac o precizare cu privire la ce s-a întâmplat în 2012, la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Conform definiţiei din dicţionarul enciclopedic francez Le Petit Robert, "lovitura de stat" este preluarea puterii de către o persoană sau un grup de persoane, prin încălcarea Constituţiei.

Părerea mea este că, în 28 august 2012, ora 11, când a mers la Palatul Cotroceni cu ofiţerii SPP, Traian Băsescu a dat o lovitură de stat pe care Guvernul şi Parlamentul o tolerează şi astăzi.

Şi acum trebuie să explic. Toate actele produse de către Parlament şi Guvern, în anul 2012, luna iunie-iulie, după verificarea Curţii Constituţionale, s-a constatat că sunt constituţionale. Astăzi, când vorbim, sunt în vigoare două hotărâri ale Parlamentului date la 6 iulie 2012, Hotărârea nr. 33 prin care Băsescu a fost suspendat şi Hotărârea nr. 34 care, prin articolul 3, obliga Parlamentul ca, în situaţia în care de la vot lipseşte numărul minim necesar de cetăţeni pentru validarea referendumului, Parlamentul va decide procedura de urmat.

De când judecătorii Curţii Constituţionale ne-au citit hotărârea lor (n.r. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 6) în 21 august 2012 şi până astăzi, Parlamentul, deşi l-am solicitat, în patru rânduri, în scris, refuză să finalizeze procedura de referendum.

Aşadar, un cetăţean român, Traian Băsescu, suspendat de către Parlament prin Hotărârea nr. 33 din 6 iulie 2012, exercită astăzi, în mod neconstituţional, prin uzurpare de calităţi oficiale, funcţia de preşedinte al României. Parlamentul refuză să finalizeze procedura, Guvernul, prin Ministerul Public, refuză să-şi îndeplinească obligaţia prevăzută de Constituţia României, art. 31, în sensul de a apăra ordinea de drept şi de a asigura supremaţia Constituţiei. Din aceste considerente, spun eu că trăim într-o lovitură de stat.

Reporter: Cum explicaţi refuzul Parlamentului să finalizeze procedura referendumului?

Ioan Ghişe: A existat atât la Parlamentul de până în decembrie 2012, cât şi la actualul Parlament, interesul liderilor principalelor partide politice parlamentare de a menţine această stare de facto.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre starea actuală a statului de drept, în România?

Ioan Ghişe: Acum trăim într-o lovitură de stat. Aşadar, în această situaţie este greu să vorbim despre statul de drept. Oricum, faţă de starea actuală, un rol foarte important îi revine Consiliului Superior al Magistraturii care este responsabil şi garant pentru independenţa justiţiei, ca să nu mai vorbesc de Parlament sau de Guvern care trebuie să fie, întâi de toate, responsabile faţă de cetăţenii acestei ţări. Şi aici mai pot să spun ceva legat de paradigma pe care eu o văd utilă României, mă refer la cea politică. Cred că este necesară, pentru cel puţin o perioadă de 10-20 de ani, o "continuă guvernare de uniune naţională".

Reporter: Când spuneţi "continuă guvernare de uniune naţională" la ce faceţi trimitere?

Ioan Ghişe: "Continua guvernare de uniune naţională" este o premisă utilă pentru a depăşi maniheismul prezent în care funcţionăm cu guvernul majorităţii, împotriva opoziţiei.

Poporul român trebuie să devină suveran prin formele prevăzute de Constituţie, organele reprezentative alese şi referendum. Guvernul trebuie să fie al României şi nu al unei părţi a României, de aceea este necesar ca toate forţele politice parlamentare să se regăsească reprezentate în Guvern. Un Guvern care trebuie format din tehnocraţi, trimişi de partide pentru a promova în România meritocraţia şi competenţa, în spirit concurenţial. Tehnocraţii care trebuie să se regăsească în Guvern trebuie să fie propuşi de partide, dar pe criterii de competenţă specifică postului. Competenţă demonstrată prin cariere împlinite şi nu substituită prin nominalizări rapid făcute pe criterii de tip clientelar.

Reporter: Cum credeţi că ar trebui să evolueze relaţia dintre România şi UE?

Ioan Ghişe: Potrivit tratatelor şi acordurilor în vigoare, nici mai mult, nici mai puţin. Este foarte grav că acceptăm ca elemente de suveranitate să fie ştirbite. Marile puteri europene practică statul de drept, dar acceptă ca în România statul de drept să fie "ştirbit". Un exemplu, în acest sens, îl constituie, lovitura de stat din 2012. Încălcarea Constituţiei este, de fapt, o încălcare a suveranităţii poporului. Într-un stat de drept, nimeni nu poate exercita suveranitatea în numele poporului, nici măcar şase judecători de la Curtea Constituţională.

Reporter: Cum ar fi trebuit să acţioneze marile puteri europene, în contextul loviturii de stat de care amintiţi?

Ioan Ghişe: Marile puteri europene ar fi trebuit, în primul rând, să citească bine Constituţia României şi să constate că ea a fost încălcată şi lovitura de stat a fost dată chiar de către preşedintele care astăzi este suspendat de Parlament. Repet, niciun act emis de Parlament sau Guvern nu a fost neconstituţional. Astfel, fiecare român se poate întreba: Dacă referendumul naţional a fost constituţional, cum se poate ca după acesta să se dea lovitura de stat de către Băsescu, cu sprijinul marilor puteri?

Reporter: Credeţi că, în contextul economic actual, electoratul este receptiv la teme precum stat de drept?

Ioan Ghişe: Cu siguranţă, oamenii pot accepta că în viaţa lor există perioade mai dificile din punct de vedere economic, dar nu pot accepta atunci când văd nedreptatea, în formele ei agresive. Vezi cazul ignorării votului a opt milioane de cetăţeni. Ignorarea acelui vot stârneşte indignare şi astăzi.

Reporter: Dacă ne uităm mai atent la starea actuală a economiei româneşti şi a statului de drept, care sunt reformele care credeţi ca ar trebui sa fie implementate cu prioritate?

Ioan Ghişe: O direcţie strategică esenţială este reprofesionalizarea cetăţenilor români pentru competenţe, aptitudini şi abilităţi căutate pe piaţa globală a muncii.

Reporter: Dacă îmi permiteţi o observaţie, acest lucru se face deja de către Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, este un obiectiv bugetat. De ce nu produce, totuşi, efectele scontate?

Ioan Ghişe: Ajungem la necesitatea ca preşedintele României care veghează, potrivit Constituţiei României, la buna funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice, să intervină prin mijloacele conferite de Constituţie.

Reporter: În acest caz dvs. ce aţi face? Să presupunem că rezultatul la alegerile prezidenţiale va fi cel pe care vi-l doriţi.

Ioan Ghişe: O importantă obligaţie a preşedintelui României este să identifice, pe baza semnalării de către specialişti, disfuncţiile de la nivelul politicilor publice, să le sesizeze şi să invite la dialog autorităţile şi instituţiile publice pentru creşterea performanţelor.

Reformarea instituţiilor statului, a autorităţilor publice merită şi trebuie să fie făcută cu şi pentru cetăţeni, prin consultare şi realizarea de acorduri. Când aşa numiţii stakeholderi nu sunt consultaţi în fundamentarea şi adoptarea deciziilor, grupuri specifice creează rezistenţă la reformă, prin interese legitime sau mai puţin legitime. Aşadar, orice tip de reformă, fie că este constituţională, instituţională sau economică, are nevoie de acorduri politice şi sociale, care să stea la baza eforturilor de reformare. O astfel de abordare evită tensiunile politice şi sociale.

Reporter: Cum anume un preşedinte independent poate să creeze coeziunea politică de care aţi vorbit, cum poate reuni stakeholderii pe care i-aţi amintit?

Ioan Ghişe: Preşedintele României, mediator, independent, patriot şi cu spirit constructiv, respectă toţi actorii politici, economici şi sociali, pe care îi recunoaşte şi îi promovează ca părţi şi entităţi ale statului român, chemate să coopereze pentru interesul comun, pentru interesul public.

Reporter: Care credeţi că este potenţialul brandurilor româneşti?

Ioan Ghişe: România poate şi merită să îşi promoveze valorile naţionale printr-un model de paradigmă schimbată.

Reporter: Când spuneţi model de paradigmă schimbată la ce faceţi trimitere?

Ioan Ghişe: Începem cu modelul de stat care, în viziunea mea, este concretizat în cele 171 de amendamente pe care le-am depus pentru modificarea Constituţiei României, în 29 aprilie 2012, la Parlament. Apoi trebuie să promovăm un model economic şi social care să aducă într-o perioadă de 15-20 de ani nivelul de bunăstare al cetăţenilor români la un nivel comparabil cu cel al cetăţenilor europeni. Mă refer aici atât la nivelul de salarizare, cât şi la standardul de viaţă.

Reporter: Cum am putea reuşi să facem acest lucru?

Ioan Ghişe: Prin politici creative, prin asimilarea şi încurajarea inovării de nivel mondial, la nivelul IMM-urilor româneşti, care să genereze fonduri ce pot fi direcţionate spre sănătate şi învăţământ, cu prioritate, şi, respectiv, programe naţionale de dezvoltare prin ceea ce se numesc fonduri suverane, valorificarea resurselor naturale ale României prin mecanisme consacrate pe plan mondial prin care să se redirecţioneze parte din profit spre proiectele sociale. Sunt exemple multe şi celebre, aici un exemplu de succes este cazul Norvegiei.

Reporter: Dacă vorbim despre exploatarea resurselor naturale, mulţi îşi vor aminti, probabil, de cazul Roşia Montana. Care este poziţia dvs.?

Ioan Ghişe: Este nevoie să punem bazele, în România, a unor parteneriate public-privat care să valorifice resursele naturale prin mijloacele specifice dezvoltării ecologice, dar mai ales durabile, în ambele beneficii, atât public, cât şi privat. Sunt pentru exploatarea minieră în condiţii ecologice, în folosul economic al poporului român.

Reporter: Care este costul mediul al unei campanii prezidenţiale, pentru un candidat independent? Care este costul mediul al apariţiilor TV? Ce veţi bugeta şi ce nu? Aveţi banii necesari?

Ioan Ghişe: Acum bugetul este zero şi este un adevăr. Costul este exact câţi bani ai la dispoziţie. Din experienţa politică, totuşi, până acum am fost ales de 8 ori în funcţii de demnitate publică, locală sau naţională, de patru ori în administraţia locală şi de patru ori pentru Parlament. Ştiu din proprie experienţă că bugetul de campanie pentru candidaţii valoroşi şi cu şanse creşte pe măsură ce se parcurg zilele de campanie, pentru că există potenţiali sponsori care doresc să îi susţină pe cei care au şanse să câştige. Aşadar, faptul că acum bugetul este zero nu mă sperie. Mă voi strădui să demonstrez, în perioada care urmează, faptul că merită investită încredere în ceea ce propun ca proiect de ţară pentru România şi, în plus, am un foarte mare avantaj faţă de toţi ceilalţi potenţiali contracandidaţi.

La televiziuni, merg doar acolo unde sunt invitat şi, în plus, nu am primit nici măcar un leu pentru faptul că am participat. Cetăţenii au crezut că am câştigat bani pentru că am mers la emisiuni, nu am primit niciun leu, la toate am fost invitat sau trimis, în unele situaţii, de către partid.

Reporter: Cât % din electoratul PNL credeţi că va vota Ioan Ghişe?

Ioan Ghişe: Este greu de spus, dar pot să vă spun că ponderea celor care au confirmat că împărtăşesc ce am afirmat la congres, între membrii Partidului Naţional Liberal, este mult mai mare decât procentul primit la congres, unde am candidat pentru funcţia de preşedinte. Congresul a fost o "făcătură" cu organizare specifică, de politică românească. Congresul a deformat opţiunea majoritară a membrilor Partidului Naţional Liberal care depăşeşte 100.000 de membri. 1.500 de membri selectaţi după un anume criteriu nu înseamnă membrii PNL.

Reporter: Care este poziţia dvs. faţă de fuziunea PNL - PDL?

Ioan Ghişe: Cred că este o minciună. În 6 ianuarie 2005 şi, apoi, repetat în 19 decembrie 2005, Băsescu a spus public faptul că PNL şi PDL trebuie să fuzioneze. În ultimii 9 ani, au fost trei încercări repetate ale lui Traian Băsescu şi ale PDL de a distruge PNL. Una în 2006, 2007 (când grupul format din Stolojan şi Valeriu Stoica au făcut Platforma Liberală în care s-au dus un sfert din parlamentarii PNL), una în 2009 (când Băsescu şi PDL au câştigat puterea cu guvernul reprezentat la televizor de domnul Emil Boc, au luat 25% din parlamentarii PNL la PDL ) şi acum cea de a treia, care de data aceasta s-a făcut prin infiltrare în interiorul PNL.

Reporter: Care este poziţia dvs. faţă de Uniunea Bancară?

Ioan Ghişe: Înainte să adoptăm o decizie strategică de asemenea anvergură este necesar să consultăm studii de impact. De prea multe ori, în politica românească, s-au luat decizii majore pentru ţară fără ca studiile de impact să arate scenarii alternative.

Ultima situaţie de acest gen a fost în urmă cu 2 ani, când Traian Băsescu a semnat Pactul Fiscal, fără niciun mandat. Acest document se referă, prioritar, la ţările membre ale zonei euro, iar prevederile lui nu se aplică ţărilor nemembre ale zonei euro, ele pot adera sau nu la un astfel de tip de politică. Ne gândim în mod special la problemele legate de deficit. O ţară în situaţia României, ca să dezvolte, poate lucra cu deficite mai mari de 1%, cum îşi poate permite Germania. Menţinând deficite mici, înseamnă să nu recuperezi niciodată decalajul. Este interesul marilor puteri europene ca toată lumea să urmeze Pactul Fiscal, în defavoarea ţărilor cu economie mai slabă, cum este cazul României.

Reporter: Mulţumesc!