Iohannis, în Parlamentul European: "Instanţa a decis că ASF are dreptate în cazul Euroins"

Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să precizeze, ieri, de la tribuna Parlamentului European, că instanţa a decis că Autoritatea de Supraveghere Financiară are dreptate în cazul Euroins, după ce fusese chestionat pe această temă de doi deputaţi europeni, Gunnr Beck şi Clare Daly.

Klaus Iohannis a spus: "Statul de drept implică şi instituţii mai bune, şi autorităţi de reglementare eficiente. Aud aici că o autoritate de reglementare a avut o problemă cu o companie. Aşa cum este peste tot, în orice stat de drept, dacă o companie e nemulţumită de o decizie se adresează instanţei. Am înţeles că în acest caz instanţa a spus că decizia autorităţii de reglementare a fost corectă".

Anterior, cei doi deputaţi europeni au acuzat ASF şi autoritatea europeană - EIOPA - de scoaterea companiei Euroins din piaţa asiguirărilor din ţara noastră.

Gunnar Beck, deputat din cadrul grupului politic ID (Identitate şi Democraţie) a afirmat: "Sectorul asigurărilor din România întâmpină probleme, multe dintre companii fiind eliminate din piaţă în ultimii 12 ani. Am înregistrat 12 eşecuri care ar fi trebuit să producă îngrijorare cu privire la autoritatea de reglementare dintr-un stat membru. În 2019, ASF a cerut unei companii să fie achiziţioneze o companie de stat, iar la câţiva ani după a suspendat autorizaţia privind activitatea şi a impus măsuri foarte ciudate. Vorbim despre unul dintre cei mai asigurători din România care a fost nevoit anul trecut să îşi înceteze activitatea. EIOPA - autoritatea de reglementare şi control la nivel european - mi-a transmis că nu a primit niciun raport cu privire la compania respectivă şi că eu nu am voie să am acces la raportul întocmit ulterior. Ce încearcă să ascundă EIOPA şi ASF cu privire la compania respectivă? Întreb acest lucru pentru că, după decizia de retragere a licenţei, ASF a acordat licenţă companiei Superbet, companie a cărui preşedinte este unul din fraţii doamnei von der Leyen".

Discursul său a fost continuat de deputata Clare Daly, membră a grupului politic Stânga din Parlamentul European care a spus: "Sunt întrebări care nu şi-au găsit încă răspunsul cu privire la modul în care operează ASF, instituţie care are un impact nu doar asupra conducătorilor auto, ci şi la nivel european. Am pus întrebări în urmă cu mai multe luni cu privire la decizia retragerii licenţei Euroins România, companie care face parte din cel mai mare grup de asigurare din Europa Centrală şi de Est. Este foarte ciudat că autoritatea de reglementare din România a actionat impotriva acestei companii la trei ani dupa ce s-au pus semnele de intrebare. De ce? Ei bine, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare ar fi trebuit să vadă ce se întâmplă acolo şi abordarea autorităţilor europene care au întocmit un raport şi au emis nişte avertismente, precum şi soluţii pentru atenuarea impactului, dar nu s-a făcut nimic.; tara voastra este expusă acum la o acţiune în instanţă în valoare de 500 milioane euro, care va avea probabil şi alte efecte. EIOPA ar fi trebuit să intervină, dar nu a reuşit să dea nici măcar membrilor Parlamentului European raportul pe care l-a întocmit. Această situaţie mă îngrijorează foarte mult cu privire la ce s-a întâmplat acolo şi de aceea cer Comisiei Europene să iniţieze o anchetă în acest caz".

Menţionăm că anul trecut, în 27 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia ASF de ridicare a autorizaţiei Euroins România, iar în urma acestei decizii, în luna iunie Tribunalul Bucureşti a deschis procedura falimentului pentru compania respectivă. Împotriva sentintei Curtii de Apel, Euroins România a formulat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, recurs ce a fost respins de Curtea Supremă ca nefondat prin decizia din 11 ianuarie 2024.

Intervenţia privind falimentul Euroins a avut loc în cadrul dezbaterii "This is Europe", care s-a desfăşurat în plenul Parlamentului European şi al cărui invitat special a fost Klaus Iohannis.

• Klaus Iohannis: "UE se confruntă cu o erodare a valorilor"

Uniunea Europeană se confruntă cu o erodare a valorilor, a spus Klaus Iohannis în cadrul discursului pe care l-a susţinut în dezbaterea din Parlamentul European.

Preşedintele Iohannis a afirmat: "Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul - şi certitudinea - că facem parte cu toţii din aceeaşi comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi. Ce putem face şi ce trebuie să facem ca Uniune? Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acţiunilor noastre. Ultimii ani au dovedit că acţiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esenţială. Unitatea noastră a fost testată în mod repetat şi nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii şi ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază. (...) Consolidarea rezilienţei noastre interne este o condiţie fundamentală pentru o Uniune mai puternică şi pentru rolul său geopolitic sporit".

Şeful statului a mai spus că pe lângă erodarea valorilor a constatat o criză privind încrederea publicului în instituţiile europene şi a precizat că alegerile europarlamentare din 6-9 iunie vor reprezenta o bornă pentru reconstrucţia acestei încrederi şi un start pentru modificarea arhistructurii Uniunii Europene.

Klaus Iohannis a adăugat: "Eu cred că trei lucruri trebuie schimbate. Primul se referă la relaţia noastră cu cetăţenii europeni. Impresia mea este că ne situăm un pic mai sus faţă de cetăţeni şi ar trebui să reducem această distanţă. Ceea ce facem este corect, dar am pierdut capacitatea noastră de a le explica oamenilor ceea ce facem. Este o problemă de comunicare între votanţi şi politicieni. În al doilea rând, este nevoie să îmbunătăţim arhistructura Uniunii Europene, care prin primirea de noi membri va deveni mai largă, iar procesul decizional trebuie să fie corect, transparent şi rapid în momente de criza sau de război. De aceea, unele aspecte necesită o modificare a tratatelor. (...) Nu e acceptat ca un membru să îşi folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toţi să luăm o decizie. Ar trebui să avem curajul să spunem că nu avem veto în procesul decizional. (...) În al treilea rând este ciudat că nu avem o politică externă unică; avem politici externe mai multe decât statele membre ale Uniunii Europene. Poate acesta este motivul pentru care rolul UE în politica externă la nivel global este mult mai mic decât rolul economic. Acest lucru nu este profitabil pentru UE, deoarece politica economică trebuie să fie dublată sau susţinută de politica externă".

În ceea ce priveşte relaţia dintre politicieni şi cetăţeni, preşedintele Iohannis a arătat că distanţa prea mare dintre aceştia a dus la frământări în Uniunea, ultimul exemplu fiind protestul fermierilor privind politica agricolă comună.

Klaus Iohannis a spus: "Deciziile referitoare la politica agricolă comună s-au luat în 2020, înainte de pandemie. Nota bene: suntem în 2024. Oare de ce a fost nevoie să avem după patru ani proteste masive ale fermierilor în toată Uniunea Europeană, aproape, ca să ne dăm seama că unele concepte trebuie rediscutate? Patru ani ne-a luat ca să ne dăm seama, după proteste masive, că anumite lucruri trebuie rediscutate cu fermierii. Este doar un exemplu cum de multe ori suntem prea departe de interesele oamenilor, pe care până la urmă vrem să-i ajutăm să îşi facă treaba. Pe de altă parte, sunt, fără îndoială, şi chestiuni strategice legate de conceptul de Uniune Europeană, de care trebuie să ne ocupăm cu cât mai repede, cu atât mai bine. Funcţionarea Uniunii în interior trebuie să devină mai eficientă, mai fluidă, mai rapidă. Deci, arhitectura Uniunii trebuie îmbunătăţită. Uniunea trebuie să se extindă - asta este opinia mea. Este nevoie să includem Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. Ei vor să fie parte din Uniune, noi vrem să fie cu noi. De ce durează pentru unii deja de 20 de ani aceste discuţii? Deci trebuie să fim şi aici mai hotărâţi, mai aplicaţi".

Preşedintele Iohannis a mai spus că blocul european trebuie să livreze politici prin care să sprijine generaţiile viitoare şi a adăugat: "Generaţiile viitoare privesc spre noi cu speranţă şi optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic şi marcate de dificultăţi socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere şi de a le livra rezultate concrete în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică şi oportunităţile de angajare".

În privinţa educaţiei, el a arătat că peste 600.000 de elevi din ţara noastră au beneficiat de programul Erasmus finanţat de la bugetul Uniunii Europene, program prin intermediul căruia au putut să cunoască valorile europene şi să vadă stilul de viaţă din alte state ale Uniunii.

În discursul său, Klaus Iohannis s-a referit şi la necesitatea aderării depline a ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie Schengen: "Uniunea înseamnă un spaţiu al siguranţei, al protecţiei, al prosperităţii şi al diversităţii. Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni".

• Aderarea la spaţiul Schengen, o necesitate

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis a fost apreciat de deputaţii europeni prezenţi la dezbaterea, majoritatea acestora susţinând că ţara noastră şi Bulgaria trebuie să fie primite în Schengen şi cu frontierele terestre, deoarece îndeplinesc criteriile de aderare de foarte mult timp.

Manfred Weber, preşedintele Partidului Popular European a declarat: "Pentru PPE nu e niciun dubiu că România trebuie să intre cu drepturi depline în Schengen; sunteţi pregătiţi pentru acest lucru de 13 ani. România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen, pentru că este bine pentru întreaga comunitate europeană, pentru mediul de afaceri, dar şi pentru cetăţeni".

Preşedintele popularilor europeni a precizat că ţara noastră este o reală poveste de succes în urma aderării la UE, că România a devenit a doua economie importantă din Europa de est, fiind un stat atractiv pentru investiţii, lucru concretizat în numărul mare de start-up-uri înfiinţate şi în huburile tehnologice create, dintre care l-a menţionat pe cel de la Cluj-Napoca.

Juan Fernando Lopez-Aguilar, deputat european din partea Alianţei Socialiştilor&Democraţilor a reamintit că la finalul anului trecut, sub preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, statele membre au aprobat ca ţara noastră şi Bulgaria să intre la 31 martie în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. : Sub ore=sed spaniola s-0au ridicat restictiile pentru forntierele aeriene si maritime privind spatiul Schengen pt Romania si Bulgaria. Rom a fost in prima linie priv persoanele stramutate din Ucriana in urma razboiuloui., Cel putin 3 milioane de femeilor si copiilor au intrat in UE prin frontiera cu |Romanie.

Valerie Hayer, preşedinte al grupului politic Renew Europe a adus în discuţie faptul că ţara noastră are în acest an patru rânduri de alegeri - europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale şi a arătat că acestea trebuie să reflecte încă o dată faptul că România este ancorată în valorile europene şi că se ghidează după valorile statului de drept şi principiilor care stau la baza UE.

"Observăm cu tristeţe că sunt vizibile pe teritoriul european din ce în ce mai multe ingerinţe străine şi de aceea consider că trebuie să combatem eficient atât atacurile cibernetice cât şi dezinformarea din mediul online, care îşi pot pune amprenta pe procesele electorale din acest an", a mai spus Valerie Hayer.

• Acuzaţii la adresa Comisiei Europene din partea deputaţilor români

În cadrul dezbaterii, majoritatea deputaţilor europeni din ţara noastră - cu excepţia celor de la PNL/PPE - au criticat Comisia Europeană cu privire la mai multe aspecte, pornind de la vaccinările din pandemie şi ajungând la nemulţumirile actuale ale fermierilor.

Maria Grapini, vicepreşedintele Comitetului pentru Piaţa Internă şi Consumatori din cadrul Parlamentului European a spus: "Chiar vă place cum arată acum Europa? Credeţi că s-ar fi putut face mai mult? Există în aceste momente echitate socială şi piaţă unică? Nu cred că e o piaţă unică, dar trebuie să luptăm pentru asta. România nu este în piaţa internă, pentru că nu este în Schengen. (...) Politica Agricolă Comună nu este echitabilă pentru că fermierii din toate statele membre UE nu sunt recompensaţi la fel".

La rândul său, deputatul Cristian Terheş, cel care este cap de listă pentru alegerile europarlamentare din partea AUR a spus: "Înainte de a vorbi despre ce este Europa, trebuie să ne uităm să vedem ce a fost Europa şi să vedem dacă noua direcţie mai are ceva în comun cu demersul iniţial. Doamna von der Leyen spunea că proiectul european se bazează pe dreptul roman şi dreptul grec, dar a uitat să menţioneze valorile iudeo-creştine, care se regăsesc în tratatele europene şi internaţionale. Democraţia îşi datorează existenţa creştinismului care ne învaţă pe toţi că suntem egali, spunea Robert Schumman, unul dintre fondatorii UE. Este de neînţeles de ce aceste libertăţi individuale sunt încălcate în ultimii ani de Comisia condusă de doamna von der Leyen. (...) Guvernele nu pot să impună produse medicale în corpul oamenilor, oamenii sunt liberi să aleagă, dar oamenii au fost forţaţi să se vaccineze în pandemie. Erodarea acestor drepturi fundamentale, chiar de către instituţiile europene, reprezintă o trădare a valorilor noastre comune".

Deputatul european Nicu Ştefănuţă, membru al grupului politic al Verzilor în Parlamentul European a spus: "Vorbim astăzi viitorul Europei şi despre viitorul României. Realitatea nu este întocmai cu aceea descrisă de preşedintele Iohannis: o mulţime de români încă pleacă din ţară, nu avem spitale noi şi avem o populaţie săracă. Milioane de tineri nu ştiu ce speră de la viitor. Pentru a înfrânge populismul, democraţia şi traiul bun trebuie să meargă împreună. Ce Românie lăsăm în urmă pentru tinerii noştri, ce Europă le lăsăm lor? Haideţi să punem viitorul tinerilor în centul politicii; ei au nevoie să fie auziţi, ajutaţi. Tinerii nu vor să trăiască într-o ţară cu extrema dreaptă la putere; de aceea vă cer să nu lăsaţi un guvern fascist la conducerea României. Ţara noastră trebuie să se asigure că nu permite agenţilor Rusiei să facă politica pentru poporul român".

Fostul premier Dacian Cioloş, deputat european din partea Renew Europe a precizat că anul 2024 este crucial pentru Uniunea Europeană, deoarece valorile acesteia ser află sub asediul extremismului şi ale dezinformării. De aceea, el consideră că autorităţile de la Bucureşti şi cele de la nivel european trebuie să vegheze pentru a asigura apartenenţa cetăţenilor români la Uniunea Europeană, în condiţiile în care România a ajuns un pilon estic a blocului comunitar şi al NATO. Dacian Cioloş a precizat: "Românii au senzaţia că liderii politici nu mai vorbesc suficient cu ei sau o fac prea puţin. Fermierii, tinerii fără perspectivă şi cetăţenii izloaţi din micile oraşe trebuie motivaţi să se regăsească în structuri care să îi apropie de valorile europene".

Vlad Botoş, membru al Comitetului Piaţă Internă şi Consumatori (IMCO) din cadrul Parlamentului European a arătat că ţara noastră a primit de la aderarea la UE şi până în prezent peste 90 miliarde euro şi că politicienii trebuie să fie conştienţi că nu sunt mai presus de regulile impuse prin legislaţia europeană şi prin cea naţională.

Deputatul european Tudor Ciuhodaru a afirmat că în timp ce liderii naţionali şi cei europeni sunt preocupaţi de crize şi soluţii globale, au uitat de simplii cetăţeni şi au pierdut contactul cu cei pe care îi reprezintă.

Domnul Ciuhodaru a precizat: "Nemulţumirile românilor sunt tot mai numeroase şi sunt legate de traiul zilnic. Comisia şi Consiliul au ignorat adesea interesele României, care au fost călcate în picioare. De aceea, consider că trebuie să ne reconectăm la problemele oamenilor".

Nemulţumit s-a arătat şi Lorant Vincze, deputat european din partea UDMR, care l-a acuzat pe preşedintele Klaus Iohannis că în cei 10 ani de mandat prezidenţial nu a fost preocupat de realizarea unui pact majoritate-minoritate, fapt ce a lăsat loc dezvoltării partidelor extremiste în ţara noastră.

Siegfried Mureşan, vicepreşedintele PPE a spus: "Europa unită poate să ofere soluţii şi să ajute oamenii. România a ales calea pro-europeană şi vedem astăzi că România crede în Europa şi Europa crede în România. Împreună am reuşit în ultimii ani să creăm cel mai mare pachet de sprijin post-pandemie şi am sprijinit şi Ucraina. În viitor sarcina noastră este de a apăra Europa, care înseamnă libertate, democraţie, stat de drept, siguranţă".