Iohannis: "Politica NATO vizează consolidarea securităţii, nu ne dorim o nouă cursă a înarmărilor"

----------------

Actualizare 19:26 Iohannis a promulgat Legea privind staţionarea şi tranzitul trupelor străine pe teritoriul României

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, astăzi, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, act normativ în baza căruia va funcţiona la Bucureşti Centrul de comandă NATO.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.

Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României a fost adoptat recent de Parlament.

La articolul 2, a fost introdusă litera i, care stabileşte faptul că "prepoziţionarea înseamnă dispunerea produselor militare, echipamentelor şi materialelor din înzestrarea forţelor armate străine şi, după caz, prezenţa personalului de deservire în facilităţi aparţinând autorităţilor publice, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării unor acţiuni".

De asemenea, a fost aprobată modificarea articolului 3 din Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României în sensul că "înfiinţarea pe teritoriul României a unor astfel de organisme se face cu aprobarea Parlamentului, la propunerea preşedintelui României, la solicitarea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul CSAT sau în baza tratatelor internaţionale la care România este parte, cu aprobarea preşedintelui, la propunerea ministrului Apărării naţionale şi cu avizul CSAT".

"Preşedintele României informează Parlamentul despre decizie în termen de cinci zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz", se mai arată în textul de lege.

În forma actuală, articolul 3 stipula că "înfiinţarea pe teritoriul României a unor comandamente ori baze militare străine sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale se face cu aprobarea Parlamentului".

Totodată, proiectul de lege stipulează şi faptul că, în cadrul activităţilor specifice, Ministerul Apărării poate pune la dispoziţia forţelor armate străine, gratuit sau contra cost, după caz, poligoane, terenuri, clădiri, tehnică, armament, echipamente şi materiale, precum şi alte bunuri şi elemente de infrastructură din patrimoniul propriu.

(A.C.)

---------------

Actualizare 13:38

Politica NATO vizează consolidarea securităţii în spaţiul euro-atlantic,iar Alianţa nu doreşte o confruntare cu nimeni şi nici o nouă cursă a înarmărilor,a declarat Klaus Iohannis,precizând că toţi politicienii responsabili trebuie să înţeleagă că nu e în interesul nimănui escaladarea unui conflict.

"Doresc să reafirm că întreg demersul şi politica Alianţei noastre vizează consolidarea securităţii în spaţiul euro-atlantic. Nu ne dorim o confruntare cu nimeni, nu ne dorim o nouă cursă a înarmărilor, ne bazăm în continuare pe înţelegerea de către toţi oamenii politici responsabili a faptului că nu e în interesul niciunui stat să urmărească escaladarea unui conflict pe care nu-l poate câştiga nici economic, nici militar", a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

• Stoltenberg: "Vedem o Rusie tot mai agresivă, care încearcă să schimbe cu forţa graniţele"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, la Palatul Cotroceni, unde s-a întâlnit cu Klaus Iohannis, că Alianţa se bazează pe România, care, la rândul său, se poate baza pe NATO şi că este nevoie de o solidaritate puternică, în condiţiile în care Rusia este "tot mai agresivă".

"România este un aliat foarte hotărât, NATO se bazează pe România, iar România se poate baza pe NATO. Sunteţi gazda unei părţi importante a sistemului de apărare antirachetă al NATO. Apreciem angajamentul continuu, contribuiţi la sustinerea partenerilor şi la securitatea la Marea Neagră", a declarat Jens Stoltenberg, în conferinţa de presă susţinută alături de Klaus Iohannis.

El a mai spus că în România au fost luate "decizii dificile care au redus deficitul şi au permis cresterea economică, permiţând creşterea cheltuielilor pentru apărare".

"Voi folosi România ca un exemplu pentru ceilalţi aliaţi. România a fost capabilă să aibă o politică fiscală responsabilă şi să crească bugetul apărării. E posibil", a spus oficialul NATO.

Jens Stoltenberg a mai arătat că "este nevoie de un NATO puternic şi de o solidaritate puternică".

"Vedem o Rusie tot mai agresivă, care încearcă sa schimbe cu forţa graniţele. Vedem creşterea extremismului şi provocări care nu cunosc graniţe, cum ar fi atacurile cibernetice şi restricţiile de energie", a mai spus oficialul NATO.

• "România îşi propune să nu fie doar beneficiar de securitate"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, în urma discuţiilor cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că România îşi propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci şi un furnizor de securitate şi va fi puternic angajată în demersul colectiv al statelor NATO.

"Aşa cum am afirmat şi am asumat şi prin Stretegia Naţională de Apărare, România îşi propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci şi un furnizor de securitate, în acest context foarte complicat, alături de partenerii săi. Se poate vedea astăzi că acţiunile noastre concrete ca stat merg în această direcţie", a afirmat şeful statului, în conferinţa de presă comună susţinută alături de oficialul NATO.

Iohannis a precizat că a avut cu Stoltenberg un schimb de opinii privind evoluţiile de securitate din vecinătatea estică a Alianţei, "unde lucrurile s-au deteriorat", discuţiile vizând şi atacurile teroriste şi criza umanitară gravă din nordul Africii.

"Am avut un schimb de opinii în legătură cu evoluţiile de securitate din vecinătate estică a Alianţei, zonă în care situaţia s-a deteriorat de la momentul ultimului summit NATO. În acelaşi timp, ne confruntăm cu atacuri teroriste sângeroase şi cu o criză umanitară gravă în nordul Africii, care ameninţă securitatea partenerilor din sudul Europei. Toate acestea ne obligă, în perspectiva summit-ului de la Varşovia, la o adaptare strategică şi la regândirea viziunii pe termen lung pentru a răspunde eficient ameninţărilor complexe venite atât din est, cât şi din sud", a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că România "va fi puternic angajată, alături de toate statele NATO, în acest demers colectiv". "Avem datoria de a face toate eforturile pentru restabilirea securităţii în regiune şi pentru a sprijini parcursul pro-atlantic şi pro-european al partenerilor noştri din vecinătatea estică", a adăugat Iohannis.

• "Nu am avut încă un contact cu preşedintele Putin"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, în urma discuţiilor cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că nu a avut încă un contact cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

"Eu personal, după cum ştiţi, nu am avut încă un contact cu preşedintele Putin", a spus şeful statului, întrebat dacă a avut discuţii cu liderul de la Kremlin, de la preluarea mandatului.

De asemenea, Iohannis a precizat că România este "exact pe aceeaşi lungime de undă ca şi Uniunea Europeană şi NATO" în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia.

"Dialogul este întotdeauna important şi împreună cu partenerii atât din UE şi cât şi din NATO încercăm să evităm o situaţie în care animozităţile ar escalada în relaţia, sigur, cu Federaţia Rusă. E important de evitat ceva similar cu Războiul Rece şi este, în acelaşi timp, importan de găsit căi pentru continuarea unui dialog. Aici România este exact pe aceeaşi lungime de undă ca şi UE, ca şi NATO, şi astăzi cu domnul secretar general am abordat şi am discutat această chestiune. În această etapă, România participă la aceste eforturi împreună cu partenerii atât din UE, cât şi din NATO", a afirmat Klaus Iohannis, răspunzând unei întrebări privind dialogul ruso-român.

---

Actualizare 13:16 Oprea a reconfirmat aprecierea faţă de eforturile NATO pentru consolidarea securităţii Aliaţilor estici

Premierul interimar Gabriel Oprea a reconfirmat, în cadrul întâlnirii de joi, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aprecierea României faţă de eforturile NATO pentru "consolidarea securităţii Aliaţilor estici şi pentru întărirea dimensiunii de apărare colectivă".

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cadrul discuţiilor, Oprea a reiterat "angajamentul României privind contribuţiile de substanţă la misiunile şi obiectivele Alianţei Nord-Atlantice, apreciind că o Alianţă puternică, unită şi dotată cu resursele şi voinţa politică necesare este indispensabilă pentru stabilitatea şi securitatea regiunii noastre şi a Europei".

Premierul interimar a arătat că situaţia de securitate din vecinătatea României şi din Marea Neagră rămâne "îngrijorătoare", fapt ce reclamă "o atenţie sporită din partea NATO".

Gabriel Oprea a subliniat şi importanţa pe care România o acordă relaţiei transatlantice şi "determinarea guvernului de a spori bugetul apărării pentru a atinge un nivel de 2% din PIB până în 2017, în sensul deciziilor Aliate adoptate la Summit-ul NATO din septembrie 2014".

În context, Oprea a accentuat importanţa pe care România o acordă implementării deciziilor adoptate de şefii de stat şi de guvern anul trecut în Marea Britanie, în special a Planului de acţiune al NATO privind creşterea capacităţii operaţionale.

Totodată, premierul interimar a subliniat interesul pentru "o abordare ambiţioasă" a agendei viitoarei reuniuni Aliate la nivel înalt de la Varşovia, din iulie 2016, în sensul continuării procesului de adaptare a NATO la evoluţiile de securitate cu impact pe termen lung şi a prezentat preocupările Guvernului de consolidare a unui cadru instituţional "coerent şi operaţional" pentru prevenirea şi combaterea riscurilor şi a provocărilor de securitate neconvenţionale.

La rândul său, secretarul general al NATO a apreciat "în mod deosebit" contribuţia României la misiunile şi obiectivele NATO. El a salutat angajamentul României în Afganistan, profesionalismul şi dedicarea militarilor români, precum şi decizia de sporire a cheltuielilor pentru apărare şi de consolidare a capacităţilor operaţionale.

---

Actualizare 12:08 Duşa: "România va suplimenta şi îmbunătăţi contribuţia la Forţa de Răspuns a NATO"

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat, în cadrul întâlnirii cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că "România va suplimenta şi îmbunătăţi contribuţia la ForţA de Răspuns a NATO (NRF), inclusiv prin identificarea de forţe şi capabilităţi pentru Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF)".

"România continuă implementarea măsurilor pentru operaţionalizarea Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU) din Bucureşti, îndeplinind astfel toate responsabilităţile care revin ţării noastre în calitate de naţiune gazdă. De asemenea, avem în vedere un calendar ambiţios privind punerea la dispoziţia Alianţei a comandamentului de nivel divizie (HQ MND SE), care va oferi opţiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianţei în zona sudică a flancului estic aliat", a precizat ministrul Duşa, joi, în cadrul întâlnirii desfăşurate la sediul Ministerului Apărării Naţionale, după cum informează, într-un comunicat, MApN.

Potrivit sursei citate, pe timpul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat teme de actualitate aflate pe agenda aliată, abordate şi pe parcursul reuniunii ministeriale de la Bruxelles, săptămâna trecută. Implementarea Planului de creştere a capacităţii operaţionale a NATO, procesul de adaptare a Alianţei pe termen lung în perspectiva Summitului de la Varşovia din 2016, precum şi Misiunea Resolute Support din Afganistan au fost principalele subiecte de discuţie, adaugă Biroul de presă al MApN.

În acelaşi context, ministrul Duşa a subliniat nevoia de redresare a bugetelor apărării şi înscrierea acestora pe o tendinţă ascendentă. "Credibilitatea NATO va depinde în final de alocarea de către statele membre a resurselor necesare pentru asigurarea capabilităţilor militare de care avem nevoie în raport cu complexitatea contextului de securitate actual. România este ferm angajată în această direcţie", a precizat oficialul român, citat de comunicatul MApN.

Sursa menţionată adaugă că, referitor la nevoia de adaptare strategică a Alianţei pe termen lung, la nivelul structurilor din sistemul naţional de apărare a fost deja lansat un proces inter-instituţional de analiză privind contribuţiile proprii la desfăşurarea acestui proiect.

"În acest sens, una dintre propunerile avansate a fost ca România să devină un centru regional întrunit pentru activităţi de instruire şi exerciţii în regiunea de sud-est a NATO", precizează MApN.

Totodată, atât ministrul apărării naţionale, cât şi secretarul general al NATO au apreciat progresele înregistrate în consolidarea structurilor guvernului de uniune naţională al Afganistanului şi progresele "semnificative" în ceea ce priveşte modul de acţiune a forţelor afgane de securitate.

"România ocupă locul al treilea în rândul aliaţilor contributori cu trupe în cadrul misiunii Resolute Support. Cei peste 650 de militari români activează pe o arie geografică largă, în nord, în centru şi în sud", a subliniat ministrul apărării naţionale.

---

Actualizare 09:09 Stoltenberg a fost primit de ministrul Apărării

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care joi face o vizită oficială în România, este primit, la ora transmiterii acestei ştiri, de către ministrul Apărării, Mircea Duşa, la sediul Ministerului Apărării

Celor doi oficiali le-a fost prezentat onorul şi au trecut în revistă garda militară, fiind intonate imnul de stat al României şi imnul Norvegiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat garda militară în limba română, spunând "Bună ziua".

---

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, face, joi, o vizită oficială în România, având în program întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul interimar Gabriel Oprea, precum şi o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor.

Programul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, cu prilejul vizitei în România începe la ora 9:00 cu întâlnirea cu ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, la sediul MApN.

De la ora 10:00, el se va întâlni cu premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria, iar apoi cu ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE.

Secretarul general al NATO va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, de la ora 11:30, cei doi urmând să susţină o declaraţie de presă comună, de la ora 12:20, şi să participe la un dejun oficial, de la ora 12:50.

Jens Stoltenberg mai are în program o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării Mircea Duşa, de la ora 14:25.

Stoltenberg s-a întâlnit în luna ianuarie, la Bruxelles, cu preşedintele Klaus Iohannis atunci temele de discuţie referindu-se la finanţarea Armatei, în condiţiile evoluţiilor de securitate din regiune,la baza de la Deveselu şi la prezenţa României în Afganistan.

Stoltenberg este secretarul general al NATO din martie 2014.