IONEL BLĂNCULESCU: "Investitorii şi-au pus centura de siguranţă şi aşteaptă"

Investitorii şi-au pus centura de siguranţă şi aşteaptă, potrivit economistului Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.

Domnia sa ne-a spus că mediul de afaceri este învăluit în sentimente de îngrijorare, prudenţă, atenţie şi aşteptare, subliniind că situaţia financiară internaţională dramatică şi-a pus amprenta asupra business-ului mondial, în care ne încadrăm şi noi.

"Toate capitolele de business sunt într-o oarecare scădere. Ne aflăm într-o perioadă de turbulenţe economice, pe plan internaţional. Mediul de afaceri de la noi aşteaptă îngrijorat, se conservă, nu este grăbit să acţioneze. Şi-a pus centura de siguranţă şi aşteaptă", ne-a mai precizat Ionel Blănculescu.

Şi Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susţine că mediul de afaceri este rezervat, din motive multiple, printre care investiţiile în scădere, creditarea îngheţată sau investiţiile publice slabe.

În aceste condiţii, Institutul Naţional de Statistică (INS) estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,8%, în primul semestru al anului în curs comparativ cu perioada similară din 2013, potrivit datelor provizorii publicate ieri de INS.

Ionel Blănculescu nu consideră că această creştere este una importantă şi o pune pe seama cererii din industrie, subliniind: "Industria grea funcţionează şi nu este fluctuantă. Este o realitate care ne ajută, un trend pozitiv pe care îl urmăm, dar care nu poate acoperi tot. Dacă nu vom avea o creştere de 4-4,5% a PIB, aceasta nu se va resimţi în rândul populaţiei şi nu vom putea vorbi de prosperitate. Cifrele anunţate de INS reprezintă mai degrabă o stagnare decât o creştere".

Cristian Pârvan consideră că ponderea de creştere a PIB este bună, dar nu reprezintă o garanţie.

Domnia sa ne-a explicat: "Agricultura are o pondere mică în PIB-ul din primul semestru, iar industria este legată de exporturi, ceea ce înseamnă că dacă se întâmplă ceva cu una dintre companiile exportatoare putem avea pierderi în cea de-a doua parte a anului. Economia noastră nu are nicio stabilitate, pentru că este foarte legată de exporturi şi nu prezintă siguranţă, întrucât consumul intern a scăzut. Totodată, deşi am trecut de perioada de vară, nu observăm nicio creştere în construcţii, ceea ce oglindeşte şi faptul că românii plecaţi în străinătate au trimis mai puţini bani decât în anii trecuţi".

Potrivit domnului Pârvan, creşterea economică nu se reflectă, încă, în economia reală. Nici dacă această creştere va fi mai mare nu va fi resimţită la nivelul consumatorilor dacă evoluţia va proveni din exporturi, ne-a mai spus Cristian Pârvan.

Produsul intern brut a fost mai mare cu 0,5%, în termeni reali, în trimestrul al doilea al acestui an faţă de primele trei luni din 2013, ajungând la 154 miliarde lei, dacă ne referim la datele ajustate sezonier. Faţă de acelaşi trimestru din 2012, PIB a avut o creştere de 1,5% pe seria brută şi de 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Vlad Muscalu, economist şef în cadrul ING, susţine că majorarea ajustată sezonier în trimestrul al doilea a fost revizuită în sus, de la 0,3 la 0,5%, cât se estima anterior.

"Ajustarea pare a fi determinată de o revizuire în jos a activităţii din trimestrul unu 2013, creşterea în primul trimestru fiind revizuită în scădere cu un procentaj similar, de la 0,6% la 0,4%", potrivit domnului Muscalu.

Atât consumul privat, cât şi cel public au crescut, în trimestrul secund, după ce nu înregistraseră nicio creştere de trei trimestre, a mai subliniat Vlad Muscalu, adăugând: "Creşterea din trimestrul al doilea 2013 arată puţin surprinzător, deoarece vânzările cu amănuntul au înregistrat, în acelaşi trimestru, o scădere faţă de cel precedent cu 1,6%, evoluţie care, cu o singură excepţie, este cea mai proastă din 2010, anul în care a debutat austeritatea, până în prezent".

Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB din semestrul întâi le-au avut următoarele ramuri: industria (+1,1%), cu o pondere de 30,3% la PIB; tranzacţiile imobiliare (+0,3%), cu o pondere de 7,9% la PIB; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (3,5%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,2%), cu o pondere de 5,8% la PIB.

Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,1%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%.

Potrivit INS, creşterea PIB s-a datorat exportului net (cu o contribuţie de +5,3%), consecinţă a creşterii cu 10,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu reducerea volumulului importurilor de bunuri şi servicii cu 0,9%. Reducerea stocurilor din economie a avut ca efect o contribuţie negativă semnificativă la creşterea PIB, de -2,5%.

Analistul economic Dragoş Cabat susţine că un număr mai mare de oameni de afaceri cred că economia va avea o evoluţie pozitivă faţă de anul trecut şi că afacerile lor vor creşte în perioada următoare, sentiment care nu se regăseşte şi printre oamenii de rând.

"Dacă mediul de afaceri crede că economia va creşte nu înseamnă că banii din buzunarele consumatorilor se vor înmulţi. Este o ruptură normală până când vom avea o creştere economică de peste 2%", opinează Dragoş Cabat.

Câştigul salarial mediu nominal a crescut cu 1,8%, în iulie faţă de iunie

Câştigul salarial mediu nominal brut a crescut cu 1,8%, în iulie faţă de iunie, ajungând la 2.259 de lei, în timp ce câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.635 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 29 lei (+1,8%).

Analiştii consideră că, cel mai probabil, aceste creşteri ar putea fi primele de vacanţe, condiţii în care în următoarele luni s-ar putea reveni la cifrele din iunie.

Dragoş Cabat spune că, în orice caz, creşterile provin din sectorul de stat, nu din cel privat.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net au fost înregistrate în domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale, iar cele mai mici - în segmentul hoteluri şi restaurante. Indicele câştigului salarial real pentru luna iulie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 102,1%.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 122,9%, cu 2,5 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2013.

INS a anunţat că, în perioada analizată, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). De asemenea, câştigul salarial mediu net a crescut ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului minim pe economie, la 800 lei/lună. Creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici.