IONEL BLĂNCULESCU: "Ne reconectăm la pieţe extra europene să ieşim din captivitatea UE"

Ţara noastră a început să se reconecteze la pieţe din afara Uniunii Europene, ca să iasă din "captivitatea UE", după cum ne-a spus Ionel Blănculescu, analist economic şi consilierul onorific al premierului Victor Ponta.

Potrivit domniei sale, România se îndreaptă către zone precum Asia Centrală sau Turcia, privind către Golful Persic şi Federaţia Rusă.

"Ţara noastră se reconectează la aceste pieţe pentru a ieşi din captivitatea UE, care, probabil, în scurt timp, ne va oferi o marjă de profit foarte mică, având în vedere situaţia economică în care se află".

Ionel Blănculescu ne-a precizat că acesta este unul dintre motivele care va sta la baza faptului că anul viitor va fi diferit de cel în curs, din punct de vedere economic.

Domnia sa a adăugat: "Primul motiv pentru care 2014 va fi diferit de 2013 este că cele două bugete europene (2007-2013 şi 2014-2020) se vor intersecta, prin prelungirea primului dintre acestea pe formula n+3. În acelaşi timp, există o Directivă Europeană transmisă de Comisia pentru Fiscalitate şi Buget către miniştri de finanţe potrivit căreia UE agrează o deviere de la ţinta de deficit bugetar dacă suma respectivă va fi utilizată pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii derulate din fonduri europene. Aceste două coordonate vor conduce la creşterea numărului de proiecte din fonduri UE, fapt care se va reflecta pozitiv pe întreaga orizontală a economiei".

• Blănculescu: "Orice majorare salarială trebuie să aibă la bază o creştere a productivităţii muncii"

În opinia domnului Blănculescu, cele două motive vor conduce la creşterea productivităţii muncii, care ar trebui să stea la baza unei creşteri salariale.

Declaraţiile analistului economic vin în contextul informaţiilor apărute zilele trecute, potrivit cărora salariul minim pe economie ar urma să crească începând de anul viitor, de la 800 de lei la 1.000 de lei, în două tranşe.

Ionel Blănculescu este de părere că o majorare salarială fără creşterea productivităţii muncii este fără acoperire şi va fi acoperită de inflaţie.

"Cu alte cuvinte, fie trebuie să producem şi să vindem mai mult în aceeaşi perioadă de timp, fie să producem şi să vindem aceeaşi cantitate de produse şi servicii într-o perioadă mai scurtă de timp", ne-a mai spus Ionel Blănculescu.

Potrivit informaţiilor apărute, salariul minim al bugetarilor ar putea creşte cu 3% de la 1 ianuarie 2014, urmând să ajungă la 1.000 de lei în cadrul unei a doua tranşe de majorare, care va fi făcută pe parcursul anului, la o eventuală rectificare bugetară sau în funcţie de veniturile colectate la bugetul de stat.

Mirel Palada, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat, la finalul săptămânii trecute, că pensiile şi o parte din salariile bugetarilor vor creşte începând de anul viitor. Potrivit oficialului, FMI ar fi acceptat majorarea fondului de salarii cu 3%, Executivul intenţionând să meargă pe varianta majorării salariului minim la 900 sau 1.000 de lei.

"Ierarhia este una bine stabilită. Este vorba în primul rând de salariile din zona sănătăţii şi educaţiei. În primul şi în primul rând este vorba de salariile rezidenţilor, urmând ca în ordinea importanţei să vină şi celelalte categorii de la stat", a precizat domnia sa, adăugând: "În funcţie de nivelul de creştere a salariilor avem şi alternative de creştere a veniturilor bugetare ce pot să ţină cont de creşterea bazei de impozitare. Un alt scenariu este creşterea accizei pe carburanţi".

• Pârvan: "Întreaga grilă salarială va suferi modificări"

Posibila creştere de 3% a salariului minim, care ar putea avea loc la începutul anului următor, ar reprezenta o indexare cu rata inflaţiei, pentru a se menţine situaţia actuală din economie, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa ne-a precizat: "Considerând că salariul minim ar ajunge la 1.000 de lei, sunt sectoare care ar putea suporta această majorare, cum ar fi industria extractivă, electricitatea etc., şi domenii care ar suferi un şoc, precum comerţul, hotelurile, restaurantele, unde ar putea fi reduse locuri de muncă şi unde angajatorii şi angajaţii ar putea trece pe piaţa neagră. Sunt sute de mii de firme în această situaţie".

Potrivit domnului Pârvan, pe piaţa muncii va avea loc un anumit fenomen - cei care au acum 1.000 de lei salariu vor dori să beneficieze şi ei de creşteri salariale.

"Astfel, se va mişca întreaga grilă, ceea ce reprezintă un risc în plus de reducere a locurilor de muncă", a conchis domnia sa, subliniind că, astfel, majorarea încasărilor la buget este discutabilă.

• Dochia: "Întreprinderile mici fie vor trece pe piaţa gri, fie se vor închide"

În opinia analistului economic Aurelian Dochia, o creştere a salariului minim pe economie ar fi un pas foarte mare de mărire, la care multe întreprinderi mici nu ar putea face faţă.

"Sunt societăţi comerciale care abia se descurcă acum cu nivelul de salarizare. Probabil, cheltuielile bugetare nu vor fi atât de mari, pentru că, în domeniul de stat, nu mai sunt multe persoane care au salarii sub 1.000 de lei. Problema este că nici încasările la buget nu vor creşte, pentru că întreprinderile mici fie vor trece pe piaţa gri, fie se vor închide. Sunt foarte multe familii care supravieţuiesc sub umbrela unei societăţi mici şi care nu ar putea să-şi transfere gradul de majorare a salariilor către clienţi", ne-a spus domnul Dochia.

Analistul subliniază că o creştere a preţurilor nu este aplicabilă, întrucât cererea este "deprimantă" în acest moment.

"Deşi se anunţă şi noi măriri de taxe, economia nu este atât de robustă pentru a suporta astfel de majorări", mai susţine domnia sa.

• Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, în scădere

În luna septembrie 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută - cu 2,4% -, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,1%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

În primele nouă luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară a lui 2012, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut, de asemenea, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,5%, respectiv 0,3%.

Cel mai mult a scăzut comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun.

În opinia lui Aurelian Dochia, ţara noastră nu mai poate recupera aceste scăderi în cele câteva luni rămase până la finalul anului.

Ionel Blănculescu este de părere că, la nivelul populaţiei, există un sentiment de conservare: "Oamenii nu mai cumpără atât de mult ca înainte de criză, ci doar cât consumă. Populaţia şi firmele sunt mai cumpătate, crescându-şi gradul de economisire. Nu mai achiziţionează case foarte mari şi maşini foarte scumpe, ceea ce nu este rău".

În aceste condiţii, consideră domnia sa, o scădere a cifrei de afaceri din comerţ are şi o latură pozitivă.