Ionuţ Dumitru: "Nu se poate ca salariile să crească mult pentru toţi bugetarii!"

Discuţia legată de majorarea salariilor din sectorul bugetar trebuie să fie foarte clară, pentru că toată lumea se aşteaptă de la această nouă schemă că salariile vor creşte mult pentru toţi bugetarii, dar răspunsul trebuie să fie dat foarte tranşant: "Nu se poate!", ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care consideră că nu este posibil să avem creşteri mari pentru toate categoriile de salariaţi în sectorul bugetar.

În opinia domniei sale, se poate face o reaşezare a salariiilor şi o regândire a grilei după criterii obiective, dar şi aici "am avea un impact bugetar semnificativ şi trebuie să vedem cum putem să îl eşalonăm fără să ajungem în problemele pe care le-am avut în trecut".

Ionuţ Dumitru apreciază că este important să vedem care va fi impactul bugetar al acestor noi salarii şi pe cât timp va fi eşalonat acest impact.

"Este clar că salariile din sectorul bugetar au crescut deja destul de rapid în ultimii ani. Aceste creşteri de salarii în sectorul bugetar pot ridica probleme de sustenabilitate dacă nu sunt însoţite de măsuri de reformă a administraţiei şi de o creştere a eficienţei în sectorul administrativ. Cât timp nu vedem astfel de măsuri, este greu de acomodat o creştere semnificativă a salariilor în sectorul bugetar", ne-a declarat Ionuţ Dumitru, subliniind că "factura bugetară" a fost una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat bugetul ţării la momentul declanşării crizei financiare.

"Să nu uităm că factura de salarii în sectorul bugetar din acel an 2008 era nesustenabilă. Ea a scăzut la un nivel apropiat de 7% din PIB în ultimii ani, iar acum a început să crească, fără să fi avut măsuri foarte solide de creştere a eficienţei aparatului administrativ", consideră preşedintele Consiliului Fiscal.

Ionuţ Dumitru a adăugat: "Aceste creşteri de salariu minim, care au fost foarte agresive în ultimii 2-3 ani, au aplatizat foarte mult grila de salarizare în sectorul bugetar. Sunt oameni care au un nivel diferit de expertiză şi experienţă, dar care sunt plătiţi cu acelaşi salariu. Trebuie făcute anumite reglaje în sectorul bugetar. (...) Ne plângem că ne pleacă doctorii, dar în acelaşi timp nu îi plătim conform pregătirii lor şi nevoilor societăţii. Capcana în care ne aflăm este că nici nu putem să îi plătim pe cei care aduc o plus valoare importantă în societate pentru că ei sunt mult prea mulţi şi resursele bugetare sunt foarte mici. (...) Marea noastră problemă este că sunt prea puţini contributori în sectorul privat raportat la numărul de angajaţi în sectorul bugetar".

Aurelian Dochia: "Nu a fost făcută nicio corelaţie cu salariile din sectorul privat"

Problema salariilor bugetarilor este o chestiune în care era necesar să se facă ordine, însă nimeni nu a vrut să tranşeze lucrurile până acum, consideră analistul economic, Aurelian Dochia, care ne-a declarat: "Era nevoie de aşa ceva, însă cred că se mai poate discuta în privinţa fundamentării soluţiilor concrete, respectiv a nivelurilor care sunt propuse pentru diverse salarii. Niciodată nu se va ajunge la o soluţie mulţumitoare pentru toată lumea, dar ceea ce mi se pare cel slab punct din această perspectivă este că nu se face niciun fel de corelaţie cu ceea ce există în sectorul privat. Sunt stabilite nişte salarii în abstract, fără a ţine seama de situaţia reală a economiei, de faptul că în sectorul privat sunt foarte multe firme care abia pot să plătească salariul minim şi chiar şi salariul mediu pe economie este destul de mic".

Potrivit sursei citate, experienţa ultimelor decenii arată că salariile din sectorul public au constituit o bază de negociere şi pentru sectorul privat.

"Astfel, va începe şi în sectorul privat o discuţie pentru creşterea de salarii dincolo de salariu minim care s-a decis deja de către Guvern", spune Aurelian Dochia, care ne-a spus: "Ar putea să intrăm într-o spirală a creşterii de salarii care, la un moment dat, se va vedea pe preţuri. Am avut două decenii de curse între salarii şi preţuri. Acum suntem într-o situaţie neobişnuită pentru noi, când preţurile sunt fixe sau chiar au scăzut, dacă ne uităm la indicele preţului de consum, dar asta nu înseamnă că presiunea pe salarii nu se va transfera la un moment dat în preţuri".

• Cristian Pârvan, PSPR: "Nu este cel mai fericit moment pentru noua schemă de salarizare"

Noua grilă de salarizare nu va mulţumi pe nimeni pentru că nu are nicio fundamentare, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Serviciilor Private din România (PSPR), care a taxat Guvernul pentru că documentul nu a fost prezentat oficial, ci transmis sindicatelor care l-au făcut public.

"Sistemul de lansare pe piaţă a acestor grile nu este în regulă, pentru că Executivul nu le-a transmis oficial, le-au dat la sindicate şi ele le-au publicat. Noile salarii nu vor mulţumi pe nimeni pentru că nu sunt axate pe o viziune a statului", ne-a spus domnul Pârvan, subliniind că "tensiunea" apărută prin creşterea salariului minim trebuia corectată.

"Societatea românească trebuie să recunoască faptul că, la cât producem noi ca ţară, nu putem să plătim mai mult pentru salariile bugetarilor. Nu că munca nu ar merita mai mult, dar productivitatea fiecăruia dintre noi nu permite acest lucru", apreciază Cristian Pârvan, care consideră că acum, în an electoral, nu este cel mai fericit moment pentru noua schemă de salarizare.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul urmăreşte eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr.284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajaţii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), stabilirea şi calcularea salariilor în baza unui singur act normativ, eliminându-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-încadrat etc.

Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12. Cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat. Salariile de bază pentru fiecare funcţie vor fi stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii. Promovarea în grade/trepte profesionale se va face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii.

În nota de fundamentare se mai arată că avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, cu excepţia primei gradaţii care se va acorda după 3 ani.

Efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanţă de urgenţă va fi de 2,344 miliarde de lei, iar impactul net va fi de 1,503 miliarde de lei.