IONUŢ DUMITRU:  Povara taxelor şi a impozitelor a dus la o economie «ascunsă» de 28% din PIB-ul României

Povara taxelor şi a impozitelor a dus la o economie ascunsă de 28% din PIB-ul României, cu 10% mai mare decât media Uniunii Europene, a declarat ieri preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

Domnia sa a precizat, potrivit Agerpres: "Economia ascunsă a României este cu 10% mai mare decât media UE de 18%, doar Bulgaria având un nivel mai ridicat, de 31%. Este un fenomen destul de greu observabil. Avem, în esenţă, două măsuri pentru economia neobservată, iar conform INS economia neobservată este de 22% din total economie, însă experţii europeni, conform studiilor proprii, ne clasează la 28,1%. Dacă ne comparăm cu ţările din ECE, concluzia este că, în regiune, cele mai multe ţări au o economie ascunsă peste media UE, cu excepţia Cehiei care este sub media europeană".

Potrivit sursei citate, principalul factor care duce la creşterea economiei ascunse este povara taxelor şi impozitelor şi, în principal, povara fiscală pe muncă.

Ionuţ Dumitru a precizat: "În principal, povara fiscală pe muncă este factorul determinant pentru mărimea economiei ascunse. Cu cât ai un sistem fiscal mai împovărător, mai ales din prisma birocraţiei şi aparatului de administrare a taxelor neprietenos, cu atât creşte acest tip de economie. Dacă ne uităm la România se pare că avem o povară fiscală pe muncă destul de mare dacă ne uităm la impozite plătite de angajat şi angajator, salarii destul de mici faţă de media salariilor din economie. Avem o povară fiscală pe muncă printre cele mai mari din economie".

• Creşterile succesive foarte agresive de salariu minim pot crea o problemă de competitivitate

Creşterile succesive foarte agresive de salariu minim din ultimii ani şi cele intenţionate pentru anul următor pot crea o problemă, în primul rând, de competitivitate, a mai spus ieri Ionuţ Dumitru apreciind: "Creşterea economiei ascunse are mai multe aspecte. Un aspect esenţial este reglementarea pe piaţa muncii. Dacă ne uităm la salariul minim în România o să vedem că deşi nivelul de la care pornisem în 2013, de exemplu, era unul destul de mic faţă de media pe economie, creşterile succesive foarte agresive de salariu minim pe ultimii ani şi cele intenţionate pentru anul următor pot crea o problemă, în primul rând, de competitivitate. Dacă ne uităm în momentul de faţă ne aflăm pe la 42% - 43%, iar cu creşterea intenţionată la 1.200 de lei de anul viitor, probabil că vom fi pe la 50%, creştere care ne poziţionează în topul clasamentului european alături de ţări precum Grecia şi Slovenia. Deja se instalează prea mult povara salariului minim. Este adevărat că salariul minim nu este prea mare, dar tot la fel de adevărat este că salariul mediu este foarte mic".

Camera de Comerţ şi Industrie a României a organizat, marţi, conferinţa "România clandestină: De la problemele de piaţă ale producătorilor, la riscurile consumatorilor".

Cu acest prilej, reprezentanţii patronatelor din mai multe sectoare ale economiei au atras atenţia asupra gradului ridicat de evaziune fiscală care există. În industria băuturilor alcoolice, de exemplu, evaziunea fiscală trece de 90%.