Irakul, aflat într-o gravă criză socială şi economică, are un nou Guvern

Irakul are un nou Guvern - după cinci luni de putere vacantă -, care moşteneşte o economie îngenunchiată, relaţii diplomatice la cel mai scăzut nivel şi ameninţarea unor noi manifestaţii din cauza austerităţii, de-acum inevitabile, relatează AFP.

Moustafa al-Kazemi, în vârstă de 53 de ani, un fost director al serviciilor de informaţii cu trecere la Washington şi la Teheran, a depus jurământul împreună cu cei 15 miniştri în faţa deputaţilor care purtau mască şi mănuşi.

Portofoliile - cruciale şi râvnite de multe partide politice - ale Afacerilor Externe şi mai ales al Petrolului, în a doua ţară producătoare din OPEP, au rămas însă vacante, la fel ca alte cinci portofolii.

Noul Guvern depune eforturi încă de joi să-i asigure pe irakieni cu privire la subiecte fierbinţi, de la şomajul tehnic - deci o pierdere de venit - din cauza epidemiei covid-19, la veniturile petroliere de cinci ori mai mici într-un an şi până la ideea evocată de Bagdad de a tipări dinari irakieni, care alimentează temeri cu privire la o devalorizare masivă.

El urmează de asemenea să încerce să reia legătura cu clasa politică, cel mai puternic fragmentată în Irakul de după Saddam Hussein.

Prin schimbarea Guvernului - pentru prima oară în timpul mandatului de la îndepărtarea lui Saddam Hussein de la putere în 2003 de către americani -, Bagdadul vrea să dea pagina anului şi jumătate cât s-a aflat la putere Adel Abdel Mahdi..

ÎNTRE WASHINGTON ŞI TEHERAN

Un independent, Adel Abdel Mahdi, în vârstă de 77 de ani, fără o bază politică şi nici populară, urma să fie omul consensului şi calmului propice reconstrucţiei ţării devastate din 2014 în 2017 de războul cu gruparea jihadistă Statul Islamic (SI).

Însă mandatul său va rămâne în istorie ca cel al exacerbării relelor latente ale Irakului: Economia, în întregime dependentă de renta petrolieră, suferă puternic, criza de încredere între cetăţeni şi politicieni este totală după uciderea a peste 550 de oameni în reprimarea "Revoltei din Octombrie", iar relaţiile diplomatice - bune în vederea luptei împotriva SI - sunt de reţesut.

Kazemi este nevoit să reia dialogul cu Statele Unite, ale căror trupe sunt vizate de un ordin de expulzare al Parlamentului, niciodată pus în aplicare, şi care au fost vizate miercuri de trei rachete.

O reuniune a fost stabilită în iunie, în vederea unui "dialog strategic", la Bagdad, cu o delegaţie americană.

Imediat după anunţarea formării Guvernului Kazemi - considerat mult timp omul americanilor la Bagdad. după care s-a apropiat de Iran -, Statele Unite au părut să-i întindă o mână.

Secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a sunat pe noul premier şi l-a anunţat că a prelungit cu patru luni derogările de la sancţiunile americane care-i permit Irakului să cumpere energie iraniană.

În ianuarie, Statele Unite aproape că au împins Irakul în haos. Răspunzând unor tiruri de rachete vizând militari şi diplomaţi, Washingtonul l-a asasinat pe generalul iranian Qassem Soleimani la aeroportul din Bagdad, după care a fost vizat, câteva zile mai târziu, de o salvă de rachete balistice iraniene care au alimentat temeri cu privire la izbucnirea unui război dincolo de frontierele Irakului.

Şeful diplomaţiei de la Teheran Mohammad Javad Zarif, care trimite emisari la Bagdad la fiecare formare a unui Guvern, pentru a-şi apăra interesele de la vecinul său, l-a felicitat pe Kazemi într-un tweet.

NOI MANIFESTAŢII?

Kazemi moşteneşte o ţară în paragină şi un buget pe 2020 care nu a fost încă adoptat şi de trei ori mai mic. Odată cu prăbuşirea vertiginoasă a petrolului, singura sursă de devize a ţării, Guvernul său va fi un guvern de austeriatte.

Acest lucru face să planeze ameninţarea unei revolte, în contextul în care jăraticul celei din octombrie mocneşte în continuare, în Piaţa Tahrir din Bagdad, ocupată de o mână de manifestanţi.

Manifestanţii cer o schimbare totală a sistemului şi politicienilor. Kazemi le-a promis alegeri anticipate, însă nu pare să contureze vreun orizont în acest sens, iar fostul premier a avut nevoie de cinci luni să părăsească postul.

Cohortelor de manifestanţi care au manifestat timp de mai multe luni la Bagdad şi în sudul şiit al ţării li s-ar putea adăuga, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, mii de membri ai minorităţilor, rămaşi până acum deoparte.

În contextul în care Bagdadul nu mai alocă Kurdistanului autonom o parte a bugetului federal - peste 400 de milioane de dolari pe lună - în vederea plătirii foate numeroşilor funcţionari, nemulţumirea ar putea cuprinde nordul kurd sau vestul sunnit, care se declară discriminat de mult timp.

Imediat, Irakul are de înfruntat epidemia covid-19 - 102 morţi -, în timp ce încearcă să termine cu celulele SI care atacă în continuare.