IRCC nu reprezintă decât amânarea scadenţei pentru euforia creditării populaţiei din ultimii ani

Aşa cum ne-au obişnuit "autorităţile" noastre în ultimele decade şi decizia privind introducerea unei noi dobânzi de referinţă pentru creditele acordate populaţiei, IRCC (Indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor), a fost luată doar prin concentrarea asupra efectelor şi ignorarea cauzelor din spatele creşterii dobânzilor.

Alegerile, atât cele pentru noua conducere a BNR cât şi cele prezidenţiale, locale şi parlamentare, au fost deja prea aproape pentru a cântări bine efectele noii rate de referinţă asupra costurilor de finanţare şi a gradului de îndatorare.

Conform regulilor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în calitate de administrator al noului indice, IRCC este "calculat ca medie ponderată a ratelor dobânzilor la depozite cu volumul tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară".

Exemplul oferit de CNSP include doar două tranzacţii, definite prin valoare şi do­bândă, fără niciun fel de referire la maturitate. În aceste condiţii se poate porni de la premisa că în determinarea valorii zilnice a IRCC sunt utilizate dobânzile ROBOR pentru toate maturităţile publicate de BNR, ponderate cu valoarea tranzacţiilor aferente.

Ce arată, de fapt, datele de la Banca Naţională? Că indicele IRCC zilnic urmăreşte foarte aproape dobânzile ROBOR pe termen foarte scurt, res­pectiv overnight (ON), două zile (TM) şi o săptămână (vezi graficul 1).

Corelaţia este mult mai redusă pentru maturităţile de peste o lună (vezi graficul 2 ), ceea ce arată că volumul tranzacţiilor aferente este nesemnificativ sau poate chiar zero.

Într-o declaraţie recentă de presă, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), a subliniat faptul că "ratele românilor vor scădea în vară, dar vor creşte la loc în 2 - 3 ani, când noul indice va ajunge la nivelul ROBOR", dar şi că aplicarea IRCC pentru creditele Prima Casă va conduce la creşterea riscului, pe fondul volatilităţii sale mult mai ridicate.

Preşedintele AAFBR a mai arătat că în perioadele de recesiune se poate înregistra o scădere masivă a lichidităţii de pe piaţă, care va fi însoţită de creşteri puternice ale dobânzilor.

Ce arată cotaţiile publicate de BNR? De la începutul anului 2004 până în prezent, valorile zilnice ale dobânzii ROBOR ON au variat între 0,36% şi 57%, cu o medie de 5,8%.

Pentru dobânda interbancară la 3 luni, ROBOR 3M, intervalul de variaţie a fost 0,7% - 49,8%, cu o medie de 6,8%, iar ROBOR 6M a evoluat între 0,9% şi 52%, cu o medie de circa 7%.

Mult mai interesantă este dinamica zilnică a dobânzilor. Creşterile sau scăderile dobânzii ROBOR ON au oscilat între +137% şi -116%, în timp ce dobânzile ROBOR la 3 luni şi 6 luni au variat între -49% şi +54% (vezi graficul 3).

După cum se observă, perioada de volatilitate redusă din 2016 şi o parte a anului 2017 a fost o excepţie pentru dobânzile pe termen foarte scurt. De asemenea, creşterea accentuată a volatilităţii s-a înregistrat şi în perioada post-criză, când Produsul Intern Brut înregistra creşteri anuale de peste 3%.

Este adevărat că BNR are numai calitate de "agent de calcul împuternicit cu calcularea şi publicarea indicilor reglementaţi", după cum se arată în documentul de pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, însă expertiza specialiştilor Băncii Naţionale ar fi trebuit utilizată şi pentru analizarea distribuţiilor statistice ale dobânzilor interbancare şi a stabilităţii acestora.

Astfel s-ar fi putut determina în ce condiţii se poate face o medie ponderată cu tranzacţiile, dar şi care sunt proprietăţile statistice ale noului indice.

Prin forţarea introducerii noului etalon al dobânzii pentru consumatori, autorităţile au ignorat faptul că fragilitatea economiei noastre a crescut puternic în ultimii ani, pe fondul creşterii accelerate a dezechilibrelor externe, care vor creşte presiunea asupra cursului de schimb.

În plus, noua orientare a guvernului către împrumuturile în valută se face pe fondul ignorării iresponsabile a ris­cului valutar, în condiţiile în care vor creşte presiunile pentru deprecierea leului, iar BNR nu poate acţiona decisiv pe acest front, deoarece creşterea dobânzii de referinţă ar conduce la implozia economiei şi a bugetului statului, pe fondul numărului tot mai mare de falimente personale.

Corectarea acestor dezechilibre majore va fi deosebit de dureroasă, iar introducerea unor noi indici de referinţă pentru costurile creditelor acordate populaţiei nu va face decât să amâ­ne data scadenţei pentru euforia creditării din ultimii ani.

Un cititor BURSA cu pseudonimul "Bancherul" a scris recent, pe marginea unui articol referitor la IRCC, că "a calcula ponderat la 3 luni sau 6 luni folosind valorile overnight mi se pare o dovadă de imensă nebunie, având în vedere că sunt cele mai volatile din toată plaja de dobânzi".

Recomandarea sa pentru cei care au credite cu rate lunare mai mari de 25% din venituri este mărirea rapidă a veniturilor sau rambursarea anticipată a unei părţi semnificative a creditului ori scrierea testamentului.

Da, gradul de cinism al recomandărilor este foarte ridicat, însă acum se mai poate face foarte puţin în ceea ce priveşte "protejarea" celor care s-au îndatorat peste măsură sub privirea şi chiar încurajarea diferitelor autorităţi ale statului.