ISABEL SCHNABEL, MEMBRU ÎN BOARDUL BCE: "Relaxarea cantitativă creează inflaţie pentru preţurile activelor"

Efectele negative colaterale ale achiziţiilor de titluri suverane operate de Banca Centrală Europeană (BCE) încep să crească, în timp ce benefiiciile încep să se diminueze progresiv, a declarat recent Isabel Schnabel, membru în boardul băncii centrale. Schnabel a avertizat de asemenea că politica monetară cu care operează BCE creează inflaţie la nivelul preţurilor activelor financiare.

Aceasta este cea de-a doua ieşire recentă a doamnei Isabel Schnabel din ortodoxia bancherilor centrali după ce în luna noiembrie a afirmat că programele BCE de achiziţie de active "pot duce" la lărgirea diferenţelor de avuţie dintre bogaţi şi săraci.

Concluziile doamnei Schnabel nu sunt atât de inovatoare însă ele surprind prin francheţe. În general bancherii centrali se feresc să vorbească despre inegalitate şi relaţia inerentă dintre inegalitatea în creştere şi politicile băncilor centrale. În general, în lipsa unor situaţii excepţionale de risc la stabilitatea financiară, achiziţiile de obligaţiuni suverane ale BCE şi ale Fed nu fac - pe lângă menţinerea costurilor suverane de finanţare la niveluri scăzute - decât să ofere lichiditate în pieţele financiare şi să asigure combustibil pentru umflarea preţurilor activelor.

Schnabel, executivul BCE responsabil cu operaţiunile din pieţe ale băncii centrale, a afirmat că achiziţiile de active sunt "o unealtă importantă" în timpul unei recesiuni sau a unei perioade cu volatilitate mare în pieţe, "dar raportul lor cost-beneficiu se deteriorează pe măsură ce economia îşi revine".

Achiziţiile de active duc la creşterea "hazardului moral", făcând investitorii mult mai dependenţi de ele, a spus Schnabel, adăugând că acestea ar putea cauza "o asumare excesivă de risc (investiţional) şi supraevaluări". Totodată, achiziţiile de active ale BCE creează şi o problemă de ofertă de obligaţiuni suverane în cazul unor ţări, un exemplu fiind Germania care nu emite în general extrem de multă datorie.

Săptămâna viitoare aduce mai multe şedinţe de politică monetară: atât Fed-ul american, cât şi BCE şi Banca Angliei vor avea şedinţe de la care se aşteaptă stabilirea căii de urmat în 2022 pentru politica monetară. În cazul BCE, analiştii arată că ultimele comentarii ale doamnei Isabel Schnabel par să semnaleze că banca centrală europeană se va angaja să menţină achiziţiile de obligaţiuni suverane (programul pandemic PEPP de 1,85 trilioane de euro) doar pe un termen scurt, până undeva în luna martie. Totodată, Banca Angliei este aşteptată să semnaleze o primă majorare de dobândă pentru luna februarie.

Rata anuală a inflaţiei din zona euro a atins un nivel record în noiembrie, 4,9%, iar BCE va publica o nouă perspectivă asupra inflaţiei care va estima cel mai probabil o inflaţie pe termen mediu peste ţinta de 2%. Din 2015 şi până în prezent BCE şi-a creat un "portofoliu" de obligaţiuni de 4,6 trilioane de euro.

"Schimbând gradual mixul de politici de la achiziţia netă de active când obiectivele de politică monetară sunt aproape atinse, băncile centrale pot reduce eficient riscurile de stabilitate financiară", a mai spus Isabel Schnabel.