Isărescu: Ar trebui să nu mai încheiem un nou acord cu FMI

Ţara noastră ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional după finalizarea înţelegerii actuale, programată pentru 2013, pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor, iar noua ancora poate fi reprezentată de pacturile Uniunii Europene, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Ancora (acordul cu FMI - n.r.) rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun", a spus Isărescu.

Oficialul BNR a arătat că noi ancore ar putea şi ar trebui să fie acordurile de la nivelul Uniunii Europene, precum Pactul de Stabilitate Fis-cală.

"Nu sunt de partea acelora care nu vor la greu să-şi arate măsura. O dau într-o direcţie total necunoscută, nici nu ştii ce vor în discursul lor, atacă zona euro, atacă şi UE. Nu vreau să cred că ţara asta are aşa o neşansă istorică atunci când intră de fiecare dată într-un club", a afirmat Isărescu, citat de Mediafax.

Guvernatorul băncii centrale nu este însă de acord cu o ajustare brutală a datoriei publice, chiar dacă Româ-nia trebuie să fie preocupată de disciplina pieţelor, amintind că prin politica din anii "70-'80 s-a ajuns la o abruptă ruptură de tehnologizare a economiei şi scoaterea ei în afara circuitului mondial, în anii "90.

"Este nevoie de un model aşezat pe mai multe generaţii, care presupune şi sustenabilitate. Să dai câmp şi timp suficient creşterii economice să producă resursele necesare şi din acest surplus de resurse să încerci să-ţi rambursezi datoria", a continuat Isărescu.

• Revenirea României pe pieţe reprezintă o necesitate, nu o opţiune

Revenirea României pe pieţe nu reprezintă o opţiune, ci o necesitate, în condiţiile în care finanţările acordate ţărilor provin în proporţie de 20% din partea instituţiilor financiare internaţionale, a declarat Mugur Isărescu."O ţară se îndatorează pentru că nu are resurse şi nu poate economisi pentru investiţii ulterioare. Datoria publică trebuie să nu ajungă la situaţii nesustenabile. Pentru următoarele generaţii, se va ajunge la un punct în care curba datoriei nu se mai accentuează, ci se aplanează şi se vor găsi resurse de returnare a datoriilor. Finanţarea "a la long" nu se face de la instituţiile financiare, ci de pe pieţele de capital. În anii 1950, 80% din finanţările acordate ţărilor veneau de la instituţiile financiare şi 20% de pe pieţele de capital. În anii 1990, lucrurile s-au inversat. Cu alte cuvinte, revenirea României pe pieţe nu este o opţiune, ci un «must», a afirmat Isărescu.

• Băncile comerciale sunt prociclice, suflă şi în iaurt

Băncile care cer garanţii de 300% pentru acordarea creditelor "suflă acum în iaurt", însă este un comportament normal, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

"Băncile comerciale sunt prociclice. Când nu au încredere, tot prociclice sunt. Cer garanţii de 200%, nu, de 300%. Acum suflă şi în iaurt. Pe de altă parte, aşa este normal", a afirmat Isărescu.

Oficialul BNR a adăugat că ciclicitatea este tipică economiilor de piaţă, iar statul nu trebuie să irite mai mult pieţele, prin comportamentul său.

"Ciclicitatea este tipică economiilor de piaţă. Avem un capitalism sângeros. Pieţele ştiu în ce cerc au intrat. Capitalismul este organizat astfel încât să micşoreze ciclurile. Pieţele sunt sângeroase (...) se pot crea crize sociale, politice. Statul nu trebuie să irite mai mult", a spus acesta.

De asemenea, Isărescu a amintit că salariile bugetarilor din România au crescut în anii trecuţi cu 120%, iar majorările de salarii au avut loc pe fondul creşterii numărului de locuri de muncă din aparatul bugetar.