Isărescu: "Educaţia financiară - un element complementar politicilor de reglementare şi supraveghere"

• "Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financar"

• "Pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime"

Educaţia financiară este pentru banca centrală un element complementar politicilor de reglementare, de supraveghere şi chiar al stabilităţii financiare, a afirmat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia unui eveniment găzduit de banca naţională.

Guvernatorul a declarat: "Cercetările efectuate pe plan naţional, pe baza unor metodologii bine stabilite dar şi a unor eşantioane care să asigure reprezentativitatea corespunzătoare, nu arată deloc bine. Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financar. Este însă cunoscut că, pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil. Să cunoască modul de funcţionare a economiei în general şi a economiei naţionale, a economiei de piaţă în special".

Mugur Isărescu a adăugat: "Înţelegerea unor concepte importante pentru fiecare cetăţean activ, precum mecanismul inflaţiei sau procesul de formare a dobânzilor, reprezintă o ţintă intrinsecă a educaţiei financiare din puncul nostru de vedere. Nu doar la noi, educaţia financiară devine pentru banca centrală un element complementar al politicilor de reglementare, de supraveghere şi chiar al stabilităţii financiare. Aşadar, suntem direct interesaţi de creşterea nivelului de cunoştinţe în rândul publicului adult, dar nu numai, precum şi de folosirea oricărui instrument ce poate dezvolta atitudini şi comportamente sănătoase din punct de vedere economic în rândul populaţiei şi în special în rândul tinerei generaţii".

Conform guvernatorului, BNR s-a ocupat de educaţia financiară încă din 1991, odată cu promulgarea primelor legi bancare, cu mult înainte ca aceasta să fie un subiect de interes atât pentru autorităţi cât şi pentru public. "Fie că sunt dezbateri, simpozioane, conferinţe, colocvii pe diverse teme, volume cu teme econonomice şi nu numai, apărute în colecţia Băncii Naţionale a României, fie că specialiştii băncii centrale au ieşiri publice sau semnează articole de autor, toate au nu doar un rol informativ ci şi, în mod explicit, un rol educativ. Practic legile bancare ne-au obligat la acest lucru", a spus Isărescu.

Opinia Cititorului ( 8 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 07:15)
dar mecanismul deflatiei nu il specificam?!
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 07:54)
De ce nu ne spune banca centrala cand dobanzile cad si genereaza surplus de stocuri trag preturi in jos sau le stagneaza prin cresterea concurentei si scaderea costului de credit fata de capitalul initial bagat.
de ce nu ne spune ca bancherii se fasticesc cand vad dobanda ipotecara de la 8 la 5 la 1 la 0 si nu mai dau credite… simultan munte de NPLuri ce asteapta sa fie vandute la “negru” pe piata financiara in timp ce populatia din economia reala sufera.
se da exemplu:
pv 40000 pmt 266,12 FV 0 (nu stim ca doar avem exemple in italia spania cv regiuni, japonia) Rate 7% Periods 360 unde ai intrest 233,33 si principal 32,79 …
unde rezulta ca 233,33 impartit la 32,79 = 7,11 ori cost balonat peste capitalul “investit”. guvernul si financiarul mulg de 7 ori peste capital.
TPmt 95803,20 TInt 55803,20 APmt 3193,44 (pentru o cocioada de 4 pereti cand stim ca o cocioaba e pentru 1 sarac nu 1 bogat si deci raportat la venituri minime este exagerat de scumpa cocioaba - dar ce sa faci calicia de expansiune a statului nu are limite)
dobanzi in descrestere duc la mutarea “profitabilitatii” din financiar catre “capital” din piata reala doar ca bancherii se fasticesc si incep sa execute odata cu restrangerea accesului la credit; e si normal ca vor sa isi opreasca “sangerarea”… doar ca aceasta oprire incepe sa lipseasca piata reala de invartire capital (in trecut inflamat actual desumflat).
pv 40000 pmt 128,66 fv 0 rate 1% periods 360 (pentru 1 cocioaba) - la ce folis ca avem jomaj bomba si NPLuri bomba; si cum legea lui pareto zice ca e necesar sa vinxi in marja 4% din “active” ca sa deflezi 64% din piata … si PV ul de mai sus e tras in jos de executarile din piata si deci devine lejer un PV de 20000-26000 cu un pmt de 64,33 83,63… in timp ce costurile balonate de politici reversibile gov stau balonate in piata ca procent din venit net… erodand pibul real (aplatizand-ul) ca sa se poata plati distractia trecuta.
De aici se muta iar capitalul nou generat din buzunarul saracului catre bancheri investitori si speculatori; unde dupa terminarea “postului/fomitei” incepe sa zvanture oite besmetice - neincatusate inca de alt ciclu de debt trap. Inflacarate oitele incep sa pasca “noua iarba a creditului” inainte de “iernat” ca la “primavara” sa tunda banchetii din blanurile lor si sa le dea iar drumul pe campii “dezgolite” in a face ce stiu oitele mai bine sa faca: efecte de turma - atat de pascut cat si de panici.
ps: italia are un randament mult mai bun a capitalului investit fata de romania. isi plateste cu vitejie specula trecuta. ucraina fata de bula trecuta isi plateste si ea cu vitejie specula trecuta si isi spala cat poate muntele de NPLuri reprezentand un record ai istoriei recente pentru aceasta “tara” (a ucrainei).
s c c r e t
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 18:09)
Ar fi bine sa va lasati de falsificat bani d-lor de la bnr.
altfel la puscarie! cine raspunde pt hotia numita inflatie creata de bnr?
si cand?
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 21:59)
  banii = credit curent …. “curent” currentcy is not = money!! money = hard asset that flow the new currency in circulation.
  chiar si banii trecuti creditati peste “garantare” in aur / mafuri / gdp / pib tot “credit in corculatie sau depozite era.
  rolul hartiilor / unitatilor de cont nu este de a “pastra” averea! ce de a inlesni transferul activelor / negoilor intre generatii!
  rolul activelor / nevoilor / serviciilor e de a genera credit curent in circulatie pentru a ajunge la nevoile urmatoarei generatii!
  s c c r e t
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 19:47)
Aplicati-o băncilor.
I cereți cu Raiffeisen, care au arătat ca sunt hoti
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 20:23)
  da, austriecii sunt cei mai penali
  datorita situatiei cu Schengen ei au blestem activ asezat de mine peste ei cu multa energie si multa forta = la 9 milioane de cetateni austrieci vor avea in tara lor inca 9 milioane de migranti (dintre cei mai violenti si jegosi cu putinta! am sa le distrug tara pana vor ajunge mai scarboasa decat Albania anilor '90! am sa-i tavalesc in zeama de gunoi pe austrieci! )
  populatiile migrante s-au pus deja in miscre in cursul anului viitor veti auzi si veti vedea ca fiecarui austriac din Austria ii corespunde un migrant...am sa ii inec in propria lor frica si mizerie
  Am zis! Asa va fi! Razbunare pentru mizeria cu miros rusesc numita refuzul Schengen!
  Ban.Cher.Vali
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 20:20)
in cazul educatiei financiare sa incepem cu politicienii , mai ales cu cei care au dat legea restrangerii folosirii cash-ului de la 1 nov 2023!
asa boi nu am mai vazut
in 2024 avem criza egala sau mai puternica decat in 2009 - tineti minte ce v-am scris aici = AVEM CRIZA IN FATA SI DECLANSATORUL E ACEST PACHET FISCAL IDIOT
Ban.Cher.Vali
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2023, 20:39)
  in prelungirea celor zise mai sus... implicatiile pe dobanzile la imprumuturile de stat (sau private) si in cazul burselor sunt evidente, nu le mai detaliez
  Ban.Cher.Vali