Iuliu Winkler: "Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene"

Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, a declarat astăzi europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler, care a spus că la Comisia pentru petiţii a Parlamentului European (PETI) se pregăteşte o nouă rezoluţie în acest sens, pornind de la petiţia Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, conform Agerpres.

"Eu sunt optimist. Am fost optimist şi în decembrie, şi n-am avut dreptate, sunt optimist acum. Şi eu cred că este un aspect pe care noi, România, nu-l utilizăm pe deplin, şi anume faptul că decizia din 8 decembrie nu este doar eşecul Bulgariei şi al României, este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, pentru că Comisia Europeană a afirmat de nenumărate ori că noi trebuie să intrăm, că trebuie să intrăm, dar nu-şi asumă o intervenţie politică hotărâtoare - să spună: «Gata, OK, acum e gata, să spună acest lucru la domnul cancelar, aşa cum ni se transmit nouă de multe ori asemenea semnale - că trebuie să adoptăm cutare legislaţie, că trebuie să fim de acord cu cutare chestiune europeană». Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toţi esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică şi pe Austria, dacă există o asemenea dorinţă", a declarat eurodeputatul într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.

El a subliniat că reprezentanţii României au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru aderarea României la Schengen, decizia din 8 decembrie 2022 fiind "una revoltătoare" şi a adăugat că se află în pregătire o nouă rezoluţie.

"Noi, în Parlamentul European cred că am făcut cu prisosinţă tot ce ne-a stat în putinţă ca să contribuim la aderarea în Schengen. De 11 ani avem patru rezoluţii ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României şi Bulgariei. Este un subiect în care toţi europarlamentarii din toate partidele au fost pe aceeaşi lungime de undă - mă rog, cu excepţia «neomarxiştilor» - dar asta este. Deci suntem pe aceeaşi lungime de undă. Am contribuit. (...) Va fi o nouă Rezoluţie a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiţii datorată petiţiei Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. (...) Se va întâmpla în următoarele două luni. (...) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat şi chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată povestea aceasta", a subliniat Iuliu Winkler.

În opinia lui, România a devenit "un mare câmp de război hibrid, de dezinformare", precizează sursa.

"Deci astăzi România este un câmp al războiului hibrid şi al dezinformării. (...) Avem cu prisosinţă intervenţii care se nasc la Moscova, deci originare din Moscova, din motivele foarte bine cunoscute. Acum, sigur, că în momentul în care Republica Moldova devine ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, asta înseamnă o schimbare de paradigmă politică pe care cine s-o iubească la Moscova? N-o iubesc nici cei din Moldova toţi, darămite cei de la Moscova", a adăugat Winkler.

Potrivit acestuia, există o serie de perspective pe care România le poate folosi, cu referire la exporturi, coridoarele solidarităţii, primirea anul trecut a refugiaţilor din Ucraina.

"Deja se discută de reconstrucţia Ucrainei. Reconstrucţia Ucrainei înseamnă şi nişte chestiuni logistice. N-o să construieşti Ucraina din Olanda, o vei reconstrui fie din Polonia, fie din România sau din amândouă", a spus eurodeputatul.

El a atras atenţia că Uniunea Europeană şi România sunt deja "în campania electorală din plin, cu toate motoarele".

"Trebuie să ne opunem la deciziile care vin pe baze ideologice. (...) Se iau decizii ideologice. Şi am luat mandat de la preşedintele UDMR, Kelemen Hunor - şi este poziţia UDMR: «Domnilor foarte bine, sprijinim tranziţia verde, sprijinim tranziţia digitală, dar dorim ca aceste tranziţii să fie juste. Ce înseamnă tranziţie justă? Să ţii cont de toate comunităţile, de toţi oamenii, de toate IMM-urile. (...) Celălalt lucru pentru care noi milităm aici şi UDMR îşi bazează poziţia pe asta - nu putem să admitem ca oamenii şi firmele să plătească costul tranziţiei, pentru că acum aşa pare. Dacă mobilitatea devine un lux şi dacă noi toţi trebuie să avem maşini electrice peste 15 ani, ai oare posibilitatea asta? Sau cel care nu are această posibilitate îşi va pierde mobilitatea? Nu poate să facă naveta la un loc de muncă»", a transmis europarlamentarul.