IULIU WINKLER, EURODEPUTAT UDMR: "Criza migranţilor riscă să afecteze fondurile europene de coeziune"

Sub presiunea unor state membre din vestul Europei în contextul creat de criza migranţilor şi a gradului scăzut de absorbţie a finanţărilor europene în unele state din estul UE, există riscul reevaluării, după 2020, a Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune (PAC), iar România va fi unul dintre marii perdanţi dacă acest lucru se va întâmpla, a atras atenţia astăzi deputatul european Iuliu Winkler, liderul UDMR Hunedoara, la Deva, într-o conferinţă de presă.

Parlamentarul european a arătat că discuţia despre revizuirea la mijlocul perioadei bugetare de şapte ani (2014-2020), care va avea loc în 2017, a început deja în Parlamentul European (PE), motiv suficient pentru ca diviziunea dintre Est şi Vest să îşi facă simţită din nou prezenţa.

"Săptămâna trecută, în PE, la Strasbourg, am votat priorităţile bugetare ale anului 2017. Este un prim pas al procesului bugetar care stabileşte bugetul pentru anul 2017. (...) S-a văzut din nou diviziunea Est - Vest. (...) Cele mai importante politici şi cele mai mari consumatoare de fonduri sunt PAC şi Politica de Coeziune cu câte o treime. De aceste două politici beneficiază mai ales statele din estul UE", a spus Winkler.

Eurodeputatul a afirmat că există deja state membre care vehiculează ideea regrupării redistribuirii de fonduri din cadrul celor două politici majore ale UE pentru a fi acoperite cheltuielile legate de măsurile care sunt necesare în criza migranţilor. "UE a început deja să aloce bani din cele 3 miliarde de euro promise Turciei, dar acum Turcia a mai cerut alte trei miliarde, trebuie realizată paza de coastă, centrele de primire a refugiaţilor au nevoie de finanţare. În acest context, există state membre care susţin că aceste finanţări se pot face luând din banii alocaţi celor două mari politici ale UE pentru că oricum statele din Est nu performează în atragerea de fonduri. (...) Iar în a doua etapă, pentru că deja au început discuţiile despre viitorul UE după 2020, se discută de micşorarea bugetelor pentru aceste politici, argumentul principal fiind slaba capacitate de absorbţie a fondurilor europene", a precizat Winkler.

Potrivit acestuia, astfel de probleme sunt discutate serios în România abia când se transformă în crize, iar în astfel de momente dezbaterile nu generează neapărat cele mai bune soluţii pentru ţara noastră. "Noi nu avem răbdare să discutăm din timp despre astfel de probleme. În această categorie intră de exemplu recunoaşterea statutului de economie de piaţă pentru China, lucru care va însemna o lovitură pentru industriile ţărilor europene, mai ales pentru industria oţelului. O altă problemă este legată de Uniunea Energetică. Abia când apare criza, în momentul în care se rupe aţa, începem să dezbatem de ce avem sau nu o strategie în domeniu în România", a adăugat eurodeputatul.