Parlamentul Japoniei a adoptat, ieri, un buget suplimentar în valoare de 4.800 miliarde de yeni (54 miliarde de dolari) pentru anul fiscal ce se încheie în martie. Suma este menită să susţină economia, afectată de recesiune.
Bugetul a fost aprobat după o confruntare între Partidul Liberal Democrat, aflat la putere în Japonia, ce deţine o majoritate în Camera Deputaţilor, şi principalul partid de opoziţie, Partidul Democrat, care controlează Senatul.
Prin bugetul suplimentar, al doilea pentru anul fiscal 2008, Japonia va injecta fonduri publice în companiile private mici, cel mai grav afectate de criză, prin intermediul instituţiilor de credit sprijinite de Guvern, a anunţat Ministerul nipon al Economiei.
Fondurile publice vor fi utilizate pentru acoperirea a cel mult 80% din pierderile pe care băncile nipone le-ar putea înregistra în urma investiţiei în companiile cele mai afectate de criză, potrivit ministrului Economiei, Toshihiro Nikai.
Pentru lansarea acestei iniţiative, Banca de Dezvoltare a Japoniei va cumpăra acţiuni preferenţiale la unele dintre companiile afectate.
Companiile selectate să beneficieze de injecţia de fonduri vor fi cele cu cea mai mare importanţă în economia regională şi al căror eşec ar putea afecta în mare măsură forţa de muncă locală.
Ca să primească bani, companiile trebuie să fie capabile să înregistreze profit timp de trei ani, a precizat Nikai. Ministrul a subliniat că măsurile de urgenţă stabilite de Guvern au ca obiectiv "facilitarea investiţiilor din partea instituţiilor financiare private".
Injectarea de lichidităţi urmăreşte să ajute la o recuperare promptă în urma efectelor încetinirii economiei în Japonia.
În contextul actualei crize economice globale, o serie de ţări, printre care şi Statele Unite ale Americii, au investit lichidităţi provenind din fondurile publice în companii private, prin cumpărarea de acţiuni.
Tot ieri, Parlamentul nipon a adoptat acordarea de ajutoare financiare direct cetăţenilor, în valoare totală de 2.000 miliarde de yeni (17 miliarde de euro), pentru impulsionarea consumului, măsură criticată aspru de opoziţie.