JEROME POWELL, FEDERAL RESERVE: "Suntem angajaţi să evaluăm potenţialele costuri şi beneficii ale unei monede digitale"

Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) este angajată să evalueze cu grijă şi atenţie potenţialele costuri şi beneficii pe care le presupune o monedă digitală emisă de către o bancă centrală, a declarat, ieri, Jerome Powell, în deschiderea întâlnirii anuale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Grupului Băncii Mondiale. Întâlnirea din acest an are loc virtual, iar unul dintre panel-uri, moderat de către şefa FMI Kristalina Georgieva, s-a concentrat pe emiterea de CBDC-uri, adică "central bank digital currency".

Powell a semnalat că Fed-ul este implicat într-o varietate de experimente şi cercetări, unele realizate împreună cu Massachusetts Institute of Technology (MIT), experimente ce vizează arhitectura unei CBDC şi posibilele riscuri şi beneficii. "Putem şi trebuie să fim în avangarda cercetării şi dezvoltării de politici", a spus şeful celei mai importante bănci centrale din lume.

Declaraţiile lui Powell au fost totuşi destul de conservatoare, şeful Fed punctând de mai multe ori către riscuri, scoţând în evidenţă că mai importantă decât o emitere rapidă este o emitere "corectă" a unei astfel de monede digitale.

De menţionat că şi ţara noastră se aliniază acestei tendinţe, după cum a precizat recent pentru BURSA Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta ne-a spus că la nivelul băncii noastre centrală sunt purtate discuţii cu privire la emiterea unei monede digitale, în condiţiile în care BNR nu îşi permite să rămână în urmă.

"Este o dezbatere generală privind aceste monede digitale, în condiţiile în care vedem cu toţii că a început era digitalizării. Ar fi fost nefiresc ca sectorul emiterii monedei să fie în afara acestei preocupări care s-a răspândit în toată lumea. Banca Naţională discută de multă vreme această posibilitate. Nu vom putea să rămânem în urmă. Nu avem dreptul să rămânem în urmă", a afirmat Vasilescu.

Oficialul BNR consideră totuşi că înainte de experimentarea cu un leu digital este nevoie de dezbateri publice, "plecând de la publicarea unor articole care apar în presă, de la analiza unor opinii exprimate în această privinţă şi având în vedere că şi în Banca Naţională sunt foarte mulţi experţi care au deja opinii bine formulate şi experimente avansate, de la ideea că peste tot în lume este deja începutul, dar numai începutul".

În orice caz, potrivit şefului Fed Jerome Powell, banca centrală americană este un participant activ, alături de alte bănci centrale şi de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), în munca de cercetare cu privire la o CBDC.

"Nu am luat o decizie de a emite o CBDC şi credem că există foarte multă muncă care încă trebuie făcută, inclusiv consultări publice extensive cu toţi stakeholderii, înainte de a lua o asemenea decizie. Dolarul este principala monedă internaţională de rezervă şi vă asigur că vom aborda această întrebare cu mare atenţie", a spus Powell.

De notat că în ultima perioadă s-au intensificat dezbaterile pe tema reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional pe fondul intensificării divergenţelor şi incongruenţelor între principalele blocuri economice ale lumii, în special după incidenţa Marii Recesiuni din 2008-2009, cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial. Analiştii consideră în prezent că probabilitatea reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional în perioada următoare, după terminarea crizei Covid, este în creştere, iar tranziţia este aşteptată să se facă către moneda digitală.

Powell a spus totuşi că o eventuală CBDC emisă de către Federal Reserve ar fi doar complementară şi nu va înlocui monedele fiduciare.

Potrivit şefului Fed, circa 80% din băncile centrale din întreaga lume explorează şi cercetează în acest moment ideea emiterii unei monede digitale (CBDC).

"Oportunităţile şi riscurile prezentate de către o CBDC vor fi diferite în fiecare ţară şi jurisdicţie, iar decizia cu privire la emiterea unei CBDC va fi făcută de fiecare ţară în parte. Există mai multe motive pentru care o bancă centrală ar face aşa ceva: de exemplu, există un număr de modalităţi prin care o CBDC ar putea îmbunătăţi sistemul de plăţi şi această zonă este cea care motivează interesul nostru (al Fed). Acestea includ probleme de bază precum tranzacţii mai rapide şi mai ieftine, dar şi probleme mai complexe de la abordarea declinului folosirii monedei fizice la modernizarea infrastructurii de plăţi şi până la atingerea consumatorilor care au fost deserviţi slab de instituţiile financiare. Alte potenţiale motivaţii sunt mai macroeconomice în natura lor. Fiecare jurisdicţie va trebui să se gândească cu grijă care vor fi principalele sale motivaţii, iar pentru Federal Reserve principalul nostru focus este dacă şi cum va putea îmbunătăţi o CBDC un sistem domestic de plăţi deja eficace, dinamic şi eficient", a mai spus Powell.

Acesta a afirmat totodată că sistemul de plăţi american evoluează rapid pe măsură ce tehnologia avansează, aici fiind date exemple serviciile atât publice (FedNow) cât şi cele private de plăţi instant sau foarte rapide.

"Credem că este important ca orice potenţială CBDC să servească ca o (monedă) complementară şi nu o înlocuitoare pentru cash şi formele deja digitale ale dolarului puse la dispoziţie de băncile comerciale", a afirmat Jerome Powell, adăugând despre proiectul Libra al Facebook că acesta a reuşit să atragă atenţia autorităţilor monetare spre probleme ce ţin de sistemele de plăţi.

"Este probabil prea devreme să spunem cât va contribui în ultimă instanţă Libra la conturarea sistemului de plăţi. Dar cred că a făcut reglementatorii să se gândească cu atenţie la un management al riscului potrivit".

Oficialul a mai spus că Fed-ul are obligaţia să fie în avangarda cercetării şi dezvoltării de politici, însă fără a grăbi procesul, dat fiind rolul dolarului în economia globală: "Aceasta este una din acele probleme unde este mai important pentru Statele Unite ca lucrurile să iasă bine decât să fie prima. Având în vedere rolul important al dolarului este esenţial să rămânem în fruntea cercetării şi dezvoltării de politici".

O CBDC implică întrebări dificile privind politica monetară şi operaţionalitatea unei astfel de monede digitale, a mai spus şeful Fed.

"Acestea trebuie evaluate cu atenţie. Pentru a menţiona câteva: nevoia de protejare a CBDC de atacuri cibernetice, contrafacerea şi frauda. Întrebări există şi cu privire la cum va afecta o CBDC politica monetară şi stabilitatea financiară. De asemenea cu privire la cum va preveni o CBDC activităţile ilicite, în acelaşi timp conservând securitatea şi intimitatea utilizatorului. Presupunând că acestea pot fi rezolvate atunci da, există potenţiale beneficii dar pentru asta va fi nevoie de multă muncă şi mult timp de gândire", a explicat Powell, adăugând că este necesară colaborarea cu sectorul privat.

O astfel de colaborare este dusă Federal Bank of Boston, care în colaborare cu cercetători de la MIT dezvoltă "o CBDC ipotetică".

"Aceste tipuri de experimente ne avansează înţelegerea despre riscurile şi beneficiile CBDC-urilor, evaluând compromisuri între diferite design-uri şi alte aranjamente de sistem, în acelaşi timp studiind riscurile de securitate", a mai notat şeful celei mai importante bănci centrale din lume.

La rândul său, Agustin Carstens, şeful Băncii Reglementelor Internaţionale, a spus că emiterea unei CBDC "va fi întotdeauna o decizie naţională".

"Este o decizie suverană, va fi al treilea tip de pasiv al unei bănci centrale şi prin urmare va răspunde în mod primar la circumstanţe domestice", a explicat Carstens, adăugând că exceptând China, majoritatea ţărilor nu au făcut prea multe experimente şi cercetări cu privire la emiterea unei CBDC. Asta reflectă circumstanţele diferite din fiecare ţară şi diferitele nevoi pe care le au, potrivit şefului BIS.

El a mai explicat că o bancă centrală va avea "control absolut asupra regulilor şi reglementărilor care determină folosirea unei CBDC".

"Vom avea de asemenea tehnologia pentru a impune asta («controlul absolut» - n.r.). Aceste două probleme sunt extrem de importante şi asta face o diferenţă imensă cu privire la ceea ce este cash-ul. (...) Este importantă proiectarea CBDC într-un aşa fel încât să nu fie un vehicul pentru fragmentare sau instabilitate financiară şi pentru efecte colaterale (spill-overs - n.r.). Nu cred că ele însele, CBDC-urile, sunt o ameninţare pentru sistemul monetar internaţional", a mai declarat Agustin Carstens.

Potrivit acestuia, dacă o economie avansată emite o CBDC, iar o persoană dintr-o altă ţară va dori să o folosească, va fi necesar acordul băncii centrale din ţara persoanei respective. Prin urmare, gradul de control va fi mult mai mare, a mai spus Carstens.

"Ameninţarea la adresa stabilităţii macro-financiare cred că este limitată", a spus el.