Jocuri de interese la şefia "Cemacon" Zalău

Fostul directorul al producătorului de cărămizi "Cemacon" Zalău, Ioan Crehul, spune că a fost demis din funcţie pe nedrept de la şefia companiei, după ce s-a opus angajării lui Ionel Stoleru, care anterior a lucrat timp de patru ani ca director de vânzări, marketing şi logistică al "Wienerberger" Sisteme şi Cărămizi România, cel mai mare jucător de pe piaţa autohtonă şi sucursala locală a celui mai mare producător de cărămizi din lume.

Motivele pentru care s-a opus, potrivit chiar acestuia, au fost pretenţiile salariale "de trei ori mai mari decât ale directorului general în func­ţie, pretenţii care depăşeau cu mult limitele stabilite de acţionari".

"Numirea lui Ionel Stoleru s-a făcut cu o remuneraţie de bază dublă faţă de cea a directorului revocat, urmând să se găsească soluţii până la asigurarea pretenţiilor salariale cerute de noul director general, în contextul în care societatea trece prin o perioadă grea din punct de vedere financiar", a declarat Ioan Crehul, care spune că trei dintre administratorii societăţii, respectiv cei ai "Broker" Cluj, SIF "Muntenia" şi "Euroconsult Smarts Partner" au considerat oportună revocarea sa din funcţie.

Ioan Crehul a înaintat o scrisoare către CVNM, prin care spune că cei trei administratori au încălcat legis­laţia în vigoare, motivând că aceştia au refuzat, în mod nejustificat, convocarea adunărilor generale.

Fostul director de la "Cemacon" Zalău a condus compania încă de pe vremea când la conducerea "Broker" Cluj, principalul său acţionar, era Petru Prunea, care a fost de asemenea înlocuit. Ioan Crehul tocmai câştigase, la începutul acestui an, un nou mandat pentru încă patru ani la conducerea "Cemacon".

De cealaltă parte, surse din acţionariatul companiei au spus pentru BURSA că "Cemacon" încearcă să promoveze un management performant într-o piaţă a materialelor de construcţii puternic concurenţială.

Schimbarea de la vârful companiei ar fi avea legătură cu situaţia în care se află în prezent "Cemacon", care a luat credite de circa 28 milioane de euro ca să îşi dezvolte o capacitate nouă de producţie la Recea, în judeţul Sălaj, respectiv "Fabrica de Blocuri Ceramice".

"Domnul Crehul nu a fost schimbat pentru că nu era competent, ci pentru că aveam nevoie de altceva, de un management axat pe piaţă. Sunt multe fabrici în România care ştiu să producă, dar care nu se pricep să vândă. În momentul de faţă, am considerat că trebuie să aducem pe cineva care ştie să vândă", au spus, pentru ziarul BURSA, în urmă cu două săptămâni, surse din companie.

În prezent, capacitatea de producţie a fabricilor de materiale de construcţii din România depăşeşte cererea din piaţă, motiv pentru care concurenţa este acerbă. Cele mai multe fabrici au început din 2008 să inves­tească masiv în creşterea capacităţii de producţie, pe fondul "boom-ului" imobiliar, şi întâmpină probleme serioase de desfacere în condiţiile contracţiei actuale a pieţei construcţiilor.

"Cemacon" a promovat la categoria a doua a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii aprilie, acţiunile CEON fiind tranzacţionate până atunci pe segmentul Rasdaq. Compania are o capitalizare bursieră de 31,77 milioane de lei, potrivit preţului de 0,139 lei/acţiune înregistrat în şedinţa bursieră de ieri, când cotaţia a sărit cu aproape 7%. "Broker" Cluj are o participaţie de 10,13% din companie, iar "Eurorom Trade & Investment" este raportată cu o participaţie de 5%.