JPMorgan: Retragerea băncilor greceşti din România nu ar fi o mare problemă pentru sectorul bancar

Potenţiala retragere a băncilor greceşti din România nu ar fi o mare problemă pentru sectorul bancar local, deoarece autorităţile dispun de resursele necesare pentru a prelua aces-te subsidiare şi a le vinde mai târziu altor grupuri financiare, iar BNR poate absorbi şocurile, potrivit JPMorgan.

"Nu considerăm că o posibilă ieşire a băncilor greceşti din Româ-nia ar fi o problemă majoră pentru sectorul bancar al ţării, ţinând cont de faptul că finanţarea de la băncile-mamă din Grecia se ridică la numai 3,5% din PIB (...) Autorităţile au resursele necesare să preia subsidiarele şi să le vândă mai târziu către alte grupuri financiare străine (...) Rezervele băncii centrale, de aproape 30% din PIB, sunt suficiente pentru a acoperi orice posibilă retragere de fonduri", se arată într-un raport transmis ieri de JPMorgan Chase Bank, Londra, citat de Mediafax.

Analiştii notează că Banca Naţională a României poate gestiona ris-curile legate de băncile greceşti, iar subsidiarele respective nu au expunere proprie pe datoria de stat a Greciei şi, în plus, sunt bine capitalizate.

Problemele din Grecia au lovit într-adevăr leul în ultima perioadă, însă moneda a fost afectată şi de creşterea aversiunii investitorilor faţă de risc la nivel global, notează JPMorgan.

Banca anticipează că leul va reveni în viitorul apropiat la cursul de 4,1 lei/euro atins înainte de actuala perioadă de depreciere. Moneda naţională a avut cele mai slabe performanţe din regiune, dar a scăzut exagerat de mult, consideră analiştii instituţiei financiare.

În privinţa perspectivelor economice, JPMorgan estimează că PIB-ul României va creşte cu 2% în acest an şi cu 4% în 2011, cel mai mare risc pentru economia româneas-că fiind încetinirea recentă a activităţii economice globale.

• Grupul bancar Dexia este dispus să rostogolească voluntar datorii de 4,2 miliarde euro ale Greciei

Grupul franco-belgian Dexia este pregătit să rostogoleas-că voluntar datorii de 4,2 miliarde de euro ale Greciei, a declarat o sursă din sectorul financiar, şi se adaugă astfel instituţiilor de credit dispuse, de principiu, să participe la un nou pachet de ajutor pentru statul elen, potrivit Reuters, anunţă Mediafax.

Statele din zona euro vor ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni ale Greciei să rostogolească datorii de până la 30 de miliarde de euro, parte a unui nou pachet de măsuri de urgenţă pentru Atena, despre care sursa citată afirmă că ar putea ajunge la 120 miliarde de euro. Detaliile implicării sectorului privat nu au fost încă definitivate.

Sursa Reuters a afirmat că Dexia, care are o expunere de 5,4 miliarde de euro pe obligaţiuni ale statului elen, a negociat cu banca centrală a Belgiei în privinţa unei posibile implicări într-o rostogolire a datoriilor, iar grupul ar fi dis-pus să participe, însă doar cu active de 4,2 miliarde de euro.

Reprezentanţii băncii centrale nu au fost disponibili, iar cei ai Dexia nu au dorit să comenteze.

Băncile centrale din Germania, Franţa şi Olanda au început discuţii cu instituţiile financiare privind o posibilă participare la un program de sprijin pentru Grecia, au declarat, miercuri, surse apropiate situaţiei pentru Reuters. O sursă din guvernul italian a afirmat că băncile locale sunt dispuse să rostogolească obligaţiuni ale statului elen pe care le deţin, parte a unui program voluntar, asemănător Iniţiativei de la Viena din 2009, prin care băncile au convenit să-şi menţină expunerea faţă de ţări din Europa Centrală şi de Est în contextul crizei financiare.

Cotidianul spaniol El Pais a anunţat, joi, că ministrul Economiei, Elena Salgado, s-a întâlnit, miercuri, cu bancherii pentru a discuta o eventuală participare a acestora, chiar dacă sectorul financiar din Spania nu este un creditor major al Greciei.

Cele mai mari expuneri faţă de datoriile statului elen le au băncile din Franţa şi Germania.