English
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, astăzi, două legi care se referă la accesarea fondurilor externe rambursabile şi nerambursabile de la Uniunea Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, transmite Agerpres.
Este vorba de Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 şi Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021.
Potrivit OUG 155/2020, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă al României (PNRR) "este documentul strategic al României, care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional, pentru instituirea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă".
OUG 24/2021 completează prima ordonanţă cu proceduri privind negocierea, dar şi implementarea fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
"Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României", a arătat Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.
Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.
Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Sabotorii si criminalii neamului!
(mesaj trimis de anonim în data de 30.09.2021, 13:53)
Prin PNRR, România s-a angajat să renunțe la încălzirea cu lemne până în 2023
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România s-a angajat față de autoritățile Uniunii Europene să renunțe la încălzirea cu lemne până în 2023. Astfel, se încearcă decarbonizarea sectorului de încălzire / răcire. Totodată, se dorește, prin acest cadru legislativ, și diversificarea mixului energetic, prin lăturarea lemnului ca sursă de încălzire.
Potrivit Protfi.ro, jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc, în prezent, cu lemne. Cele mai multe dintre ele sunt în mediul rural, iar în multe localități din rural, din România, nici măcar nu există, momentan, varianta branșamentului la gaze.
România și-a asumat prin PNRR renunțarea la încălzirea cu lemne, până în 2023
Până în 2023, România ar trebui să renunțe la încălzirea cu lemne, fiind una dintre țintele și soluțiile ce vor intra în vigoare odată cu cadrul legislativ ce prevede decarbonizarea sectorului de încălzire răcire.
„Reforma va:
i) clarifica cadrul de responsabilități între autoritățile centrale și locale pentru administrarea sectorului de încălzire și răcire și va extinde aplicarea Legii guvernanței corporative la operatorii de termoficare centralizată
ii) include o revizuire a legislației de asigurare a sustenabilității și trasabilității biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și a pădurilor;
iii) diversifica mixul energetic în încălzire și răcire prin renunțarea la biomasa forestieră (diversify the energy mix in heating and cooling away fr om forest biomass – în original, n.r.); crește rolul prosumatorilor în producția de energie regenerabilă, inclusiv prin compensare cantitativă”, se arată în PNRR.
Scopul propus în planul trimis la Comisia Europeană este acela de încuraja proprietarii apartamentelor din blocuri, dar și asociațiile de locatari să instaleze sisteme de producție de energie solară și eoliană, prin stimulente financiare care ar contribui la realizarea proiectelor, dar și prin simplificarea metodelor de accesare a fondurilor.
Totuși, până în 2022 România mai trebuie să adopte și o strategie prin care să se decisă cum și mai ales în ce condiții biosfera forestieră ar putea fi folosită la încălzire.
Investiții pentru sistemele municipale de termoficare
În ceea ce privește sistemele municipale de termoficare, în PNRR sunt menționate o serie de investiții, în special pentru dezvoltarea de centrale în cogenerare pe gaze flexibile, care vor deservi la încălzirea locuințelor.
Până în 2022, România s-a angajat să semneze toate contractele necesare pentru construirea sau renovarea acestor centrale, iar până în 2026, ar urma inclusiv să fie puse inclusiv unități pe cogenerare în funcțiune, ce vor avea o putere instalată de 300 MW.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.09.2021, 17:41)
s-a uitat cineva prin pnrr ul asta ? de ex sa se renunte la lemne pentru incalzit dar nu si scweinhoffer la belit padurile . facem metrou la cluj iar in moldova nu sint drumuri ! lupul baaaa !