Klaus Iohannis a promulgat noul Cod Silvic

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni noul Cod Silvic, care prevede mai multe modificări prin care ar trebui sancţionate mai aspru tăierile ilegale şi violenţele împotriva pădurarilor. "Nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale. Este o simplă cosmetizare, nu o reformă reală a politicilor forestiere naţionale", susţine WWF, într-o scrisoare transmisă preşedintelui, în urmă cu o săptămână, anunţă Digi24.

Potrivit actului normativ adoptat de Parlament şi promulgat de preşedinte, furtul de arbori intră sub incidenţa penală indiferent de prejudiciu. De asmenea, tirurile sau camioanele cu care sunt transportaţi arborii tăiaţi ilegal vor putea fi confiscate, iar tăierile la ras vor fi interzise în rezervaţiile naturale. O alte prevedere a legii spune că avizul de transport va deveni obligatoriu şi pentru rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn.

"În spatele unor cuvinte şi tehnici legislative meşteşugite, este cosmetizat şi păstrat acelaşi sistem greoi şi necompetitiv, compus din sarcini administrative inutile care tolerează şi protejează în continuare furtul cu acte în regulă. Continuăm să "apărăm pădurile cu ciocanul de marcat", cu un sistem de control şi o birocraţie excesive, care şi-au demonstrat ineficienţa în ultimii 30 de ani", susţin reprezentanţii World Wide Fund.

WWF i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Codul Silvic şi să-l retrimită Parlamentului, detaliază Digi24.

Într-o scrisoare transmisă preşedintelui, reprezentanţii ONG-ului susţineau că:

Este instituit un prag (aberant) de 10 m3 pentru a sancţiona ca infracţiune silvică transporturile materialelor lemnoase care nu sunt însoţite de documente specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Este practic anulată eficientizarea sistemului de combatere a tăierilor ilegale şi, mai mult, este vulnerabilizată securitatea personalului silvic care are atribuţii de pază a pădurilor. Astfel, pentru a stabili infracţiunea, personalul de pe teren este din nou obligat să-i surprindă pe hoţii de lemne în flagrant.

Se incriminează ca infracţiune silvică orice tăiere fără drept, dar nu se stabileşte un prag rezonabil şi nu se defineşte în mod clar "tăierea fără drept". Aceste prevederi vor acţiona ca un "tigru de carton": fie vor fi inaplicabile şi nu vor descuraja hoţii de lemne, fie riscă să genereze abuzuri care nu vor avea alt efect decât îngreunarea activităţii instanţelor de judecată.

Responsabilitatea valorificării superioare a lemnului din pădurile aflate în proprietate publică este transferată sub forma unei "dorinţe" pentru viitor şi eşalonată într-un mod care nu este credibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere (aspect esenţial pentru obţinerea acestui deziderat) nu este susţinută legal şi nici nu sunt precizate responsabilităţi clare pentru proprietarii şi administratorii de păduri.

"Supraîncărcarea" ca mod de operare nu este sancţionată ca infracţiune silvică. Cantităţile declarate ce rezultă din documentele specifice de transport nu sunt conforme cu realitatea (N.B. cu luarea în considerare a unor toleranţe de măsurare rezonabile) şi, totuşi, ele nu sunt definite ca "recoltare ilegală" a lemnului. Este în continuare încurajată "dispariţia" lemnului din pădure, neplătit şi nefiscalizat. Este susţinut furtul cu acte în regulă întrucât "provenienţa materialelor lemnoase", aşa cum este acum definită, reprezintă doar sursa localizată de unde acestea au fost obţinute/locul de recoltare şi nu conţine nicio referinţă asupra cantităţilor exprimate pe tipuri de materiale lemnoase.

Dezincriminează tăierea fără drept/ilegală a pădurilor din afara fondului forestier naţional, cu impact mai ales asupra ariilor naturale protejate. Conform Rezultatelor Inventarului Forestier Naţional, sunt peste 500.000 ha de păduri în afara fondului forestier naţional, care în prezent sunt cele mai expuse riscurilor de degradare a ecosistemelor forestiere.