KLAUS IOHANNIS PUS SĂ ALEAGĂ RĂUL CEL MAI MIC Guvernul Dăncilă, între remaniere şi restructurare

Preşedintele ţării a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că, astăzi, va răspunde scrisorii pe care a primit-o din partea premierului Viorica Dăncilă cu privire la noua remaniere guvernamentală. Este a treia remaniere din ultimele şase luni a guvernului Dăncilă, iar acum vizate sunt Rovana Plumb şi Natalia Intotero, care se află pe lista de candidaţi, pe locuri eligibile, pentru alegerile din 26 mai pentru Parlamentul European, precum şi de Tudorel Toader, cel care a nemulţumit atât stânga cât şi dreapta politică prin indeciziile sale şi prin deciziile luate.

Funcţiile de ministru al Fondurilor Europene şi ministru pentru Românii de Pretutindeni ar urma să fie preluate de Oana Florea şi Tit-Liviu Brăiloiu, iar pentru demnitatea de ministru al justiţiei a fost propus Eugen Nicolicea.

Klaus Iohannis a menţionat într-o declaraţie de presă că este nemulţumit de actuala remaniere, deoarece "o remaniere guvernamentală se face pentru a face Guvernul mai bun, mai eficient, mai eficace". Şeful statului a precizat: "Prima mea impresie este că această remaniere guvernamentală se face pentru ca lucrurile să meargă mai prost, or aşa ceva este, pur şi simplu, inadmisibil. (...) PSD pregăteşte o remaniere guvernamentală care vrea să întărească, aşa este impresia mea, asaltul asupra justiţiei, şi acest lucru nu poate să fie de bun augur".

În cazul în care preşedintele va refuza remanierea, social-democraţii sunt pregătiţi să treacă prin Parlament o restructurare guvernamentală. În acest caz, Klaus Iohannis va fi pus în postura de a semna decretul de numire a miniştrilor din guvernul restructurat, inclusiv numirea lui Eugen Nicolicea în fruntea Ministerului Justiţiei.

De aceea, misiunea şefului statului este în acest moment ingrată. El este obligat să aleagă între acceptarea remanierii sau restructurarea Guvernului, adică să aleagă "răul cel mai mic".

Vorbim despre răul cel mai mic, deoarece propunerile PSD pentru cele trei ministere, ale căror funcţii de conducere au rămas vacante prin demisiile înaintate de Rovana Plumb, Natalia Intotero şi Tudorel Toader, sunt cel puţin controversate.

Deputatul Oana Florea este apropiată mogulului media Dan Voiculescu şi organizaţiei neguvernamentale FACIAS, care este partizana luptei dusă de social-democraţi împotriva aşa numitului stat paralel şi împotriva independenţei procurorilor.

Tit-Liviu Brăiloiu este senatorul social-democrat care, în urmă cu doi ani, făcea semne obscene la adresa reprezentanţilor mass-media în timp ce preşedintele Klaus Iohannis se afla la tribuna Palamentului. Gesturile respective la adresa mass-media au fost imediat repetate şi de iubita senatorului social-democrat cu prilejul unei şedinţe a Consiliului Judeţean Constanţa.

Din calitatea sa de preşedinte al Comisiei de apărare din cadrul Senatului, Brăiloiu a fost de acord cu secretizarea dosarului privind intervenţia Jandarmeriei în Piaţa Victoriei, împotriva demonstranţilor paşnici, în seara zillei de 10 august 2018. Brăiloiu este unul dintre senatorii care promovează sistemul pensiilor speciale şi critică activitatea depusă de George Maior, ambasadorul ţării noastre în SUA. Din calitatea sa de membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, senatorul Tit-Liviu Brăiloiu este unul dintre cei şapte membri ai coaliţiei majoritare din această comisie, care se opun, de peste şase luni, ca solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind ridicarea imunităţii lui Călin Popescu-Tăriceanu să ajungă în plenul camerei superioare a Parlamentului.

În privinţa deputatului Eugen Nicolicea, menţionăm că acesta a cerut în perioada anilor 90 ca regele Mihai să fie declarat persona non-grata pe teritoriul României. De asemenea, Nicolicea este unul dintre cei care l-au sprijinit pe fostul ministru de justiţie Florin Iordache, atunci când acesta a promovat OUG 13/2017 prin care dezincrimina înfracţiunea de abuz în serviciu. În calitatea sa de membru al comisiei speciale pentru unificarea legislaţiei penale şi modificarea legilor justiţiei - aşa numita comisie Iordache - Eugen Nicolicea a fost unul dintre cei mai activi parlamentari social-democraţi care au susţinut dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, a favorizării infractorului, dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu, modificarea recursului compensatoriu care a dus la eliberarea, înainte de termen, a peste 14.000 de deţinuţi, modificarea legilor justiţiei prin care s-au conferit puteri mari ministrului de resort, ce este numit politic, reducerea drastică a termenelor de prescripţie privind răspunderea penală.

Eugen Nicolicea s-a exprimat în dese rânduri că, în opinia sa, infracţiunea de abuz în serviciu ar trebui dezincriminată în totalitate.

Acestea sunt propunerile PSD pentru înlocuirea miniştrilor demisionari, dar a căror revocare din funcţii a fost stabilită de Comitetul Executiv Naţional al PSD şi a fost anunţată, în prealabil, în urmă cu două săptămâni, de Liviu Dragnea.

Din analiza acestor propuneri, reiese că spusele preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la noul asalt asupra justiţiei nu ar fi chiar fără acoperire, iar misiunea şefului statului este una foarte complicată. A fi de acord cu remanierea solicitată de premierul Dăncilă, înseamnă a-i gira pe toţi cei trei de mai sus, în ciuda acţiunilor pe care aceştia le-au avut împotriva statului de drept.

Dacă va respinge remanierea, coaliţia PSD-ALDE este gata să impună în Parlament, în următoarele zile, restructurarea Guvernului, fapt care va duce la intrarea în Executiv a celor trei nominalizaţi, fără ca preşedintele Klaus Iohannis să se poată opună.

Practic, şeful statului are de ales între două rele. Dar care ar fi răul cel mai mic? Probabil că o remaniere parţială, cu acceptarea nominalizărilor Oanei Florea şi Tit-Liviu Brăiloiu, dar cu respingerea lui Eugen Nicolicea - după modelul respingerii Olguţei Vasilescu. O remaniere parţială ar împiedica restructurarea Guvernului de către coaliţia majoritară, deoarece nu ar mai avea niciun motiv care să legitimeze acest lucru în faţa alegătorilor, atât timp cât preşedintele Iohannis va accepta două nominalizări din trei.

Rămâne să vedem care va fi alegerea pe care o va face astăzi şeful statului şi cum se va poziţiona el în faţa noului asalt concertat de coaliţia PSD-ALDE asupra statului de drept.