KOVESI: "Un miliard de euro trebuie să intre la bugetul statului în urma investigaţiilor DNA"

Aproximativ un miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA, a declarat, ieri, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizând: "În ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri şi valori de peste două miliarde de euro (...) în condiţiile în care bugetul alocat pentru a efectua inves­tigaţii a fost undeva între 2 - 2,7 milioane de euro. (...) În cazurile în care judecătorii au pronunţat sentinţe definitive de condamnare au dispus şi confiscări, iar în ultimii cinci ani, în cazurile în care instanţele au fost sesizate prin rechizitoriile DNA, au rămas definitive 992 hotărâri judecătoreşti, prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale de peste un miliard de euro. Deci practic vorbim de un miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului, în urma investigaţiilor efectuate de DNA".

Ea a arătat că s-a depăşit etapa identificării bunurilor şi a indisponibilizării lor şi s-a ajuns în cea în care judecătorii au pronunţat hotărâri definitive în dosarele DNA şi au dispus confiscarea a unui miliard de euro. Kovesi a afirmat că trebuie pusă întrebarea dacă aceste hotărâri sunt sau nu executate şi care sunt impedimentele în cazul în care nu sunt executate.

Kovesi a afirmat că trebuie avut în vedere specificul investigaţiilor pe care le realizează DNA, fiind vorba de fapte de corupţie la nivel înalt, persoane cu funcţii importante sau care deţin "averi impresionante", de aceea aşteptările în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor sunt mai mari.

"Noi, ca procurori DNA, din această perspectivă ne-am îndeplinit atribuţiile, (...) mai departe este atribuţia organelor financiare. În urmă cu doi-trei ani urmăream procentul de executare efectivă a acestor hotărâri, era undeva la 10-11%, dar hai să ne imaginăm ce s-ar putea face în România cu un miliard de euro, dacă banii aceştia ar fi efectiv confiscaţi, pentru că sunt hotărâri judecătoreşti definitive care au putere de lege, deci nu putem să discutăm dacă vrem să le executăm sau nu vrem să le executăm", a mai declarat şefa DNA.

Ea a mai arătat că există o tendinţă a inculpaţilor de a-şi deschide conturi în alte ţări: "Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, noi nu ne-am limitat doar la bunurile care se află pe teritoriul României. Am observat în ultimii ani o tendinţă extrem de interesantă, şi anume aceea că inculpaţii obişnuiesc să-şi ascundă bunurile în străinătate ori în off-shore-uri sau să-şi cumpere proprietăţi pe teritoriul altor state sau să plece cu totul. Acest compartiment de investigaţii financiare care a fost înfiinţat în 2015 în DNA a acoperit şi această problemă, deoarece 2016 a fost primul an în care DNA a sechestrat şi bunuri aflate pe teritoriul altor state. Au fost sechestrate două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane de euro, au fost sechestrate două imobile în Spania de peste 500.000 de euro şi de asemenea au fost blocate anumite conturi în Cipru, Elveţia sau în Germania".

În ceea ce priveşte executarea hotărârilor definitive, şefa DNA a spus, potrivit Agerpres, că trebuie avut în vedere că procurorii indisponibilizează imobile, bani în cont, bijuterii, tablouri de valoare, lingouri de aur, care nu îşi pierd valoarea şi pot fi valorificate oarecum rapid.

Ea a precizat că România are o legislaţie care, din punctul său de vedere, în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor, confiscarea extinsă, este suficient de clară, este suficient de previzibilă, însă problema pentru care banii nu intră efectiv în bugetul statului ţine de modul efectiv în care se execută aceste hotărâri judecătoreşti.