Kremlinul dă vina pe politica monetară relaxată a băncii centrale, în timp ce rubla se devalorizează

Consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin a făcut reproşuri, luni, băncii centrale, în condiţiile în care rubla a ajuns să valoreze mai puţin de un cent faţă de dolarul american, scăderea de 30% de la începutul anului fiind pusă pe seama unei politici monetare relaxate şi dezvăluind, pe de altă parte, discordia tot mai mare dintre autorităţile monetare din Rusia, relatează Reuters, conform news.ro.

Rubla a pierdut aproape un sfert din valoarea sa faţă de dolar de când Putin a trimis trupe în Ucraina, în februarie 2022. Luni un dolar american valora 101,04 ruble, fiind cel mai slab curs al rublei din ultimele aproape 17 luni.

Consilierul economic al lui Putin, Maksim Oreşkin, a declarat într-un articol de opinie publicat de agenţia de ştiri TASS că Kremlinul îşi doreşte o rublă puternică şi se aşteaptă la o normalizare în scurt timp, o intervenţie care ar putea stimula banca centrală să acţioneze înainte de următoarea decizie privind rata dobânzii, programată pentru 15 septembrie.

"Principala sursă a slăbirii rublei şi a accelerării inflaţiei este politica monetară relaxată", a scris Oreşkin. "Banca centrală are toate instrumentele necesare pentru a normaliza situaţia în viitorul apropiat şi pentru a se asigura că ratele de creditare sunt reduse la niveluri sustenabile. O rublă slabă complică transformarea structurală a economiei şi afectează în mod negativ veniturile reale ale populaţiei", a declarat consilierul lui Putin. "Este în interesul economiei ruseşti să avem o rublă puternică", a subliniat el.

Banca centrală a Rusiei, care a majorat dobânzile cu 100 de puncte de bază în iulie, la 8,5%, a pus devalorizarea bruscă a rublei din acest an pe seama reducerii excedentului de cont curent al Rusiei - în scădere cu 85% în ianuarie-iulie faţă de anul precedent.

Luni, banca a declarat că nu vede riscuri pentru stabilitatea financiară din cauza slăbirii rublei şi a sugerat că o majorare a ratei este posibilă în curând.

Rubla a urmat un curs turbulent de la invadarea Ucrainei de către Rusia, prăbuşindu-se până la un minim record de 120 de ruble pentru un dolar, în martie anul trecut, înainte de a-şi reveni la un maxim al ultimilor şapte ani câteva luni mai târziu, susţinută de controalele asupra capitalului şi de creşterea veniturilor din exporturi.

Înainte de război, dolarul se tranzacţiona la aproximativ 75 de ruble.

"Slăbirea rublei (...) este determinată nu numai de încasările mai mici din energie, din cauza pierderii celei mai mari părţi a afacerilor europene cu gaz, ci şi de succesul plafonării preţului petrolului în cadrul G7, de costul mult mai mare al importurilor din cauza sancţiunilor şi apoi de continuarea scurgerii de capital", consideră Timothy Ash, expert al BlueBay Asset Management.

Pentru a stopa devalorizarea rublei, Rusia ar putea reintroduce controale mai dure asupra capitalului. O altă opţiune ar fi creşterea ratelor dobânzilor, lucru pe care banca centrală este deja dispusă să îl facă, având în vedere inflaţia ridicată, însă acest lucru limitează potenţialul de creştere economică şi înseamnă rate de împrumut mai mari pentru guvern, în condiţiile în care acesta încearcă să finanţeze operaţiunile militare din Ucraina.

Săptămâna trecută, Rusia a renunţat efectiv la regula bugetară, banca centrală oprind achiziţiile de valută ale Ministerului de Finanţe pentru a încerca să reducă volatilitatea. Analiştii au fost în general de acord că numai aceste măsuri, singure, au avut un domeniu de aplicare prea mic pentru a susţine semnificativ moneda.

"Banca centrală nu deţine controlul în totalitate, deşi dispune de instrumente agresive pe care în prezent este reticentă să le folosească", a declarat pentru Reuters economistul independent Ian Melkumov, cu sediul la Moscova. El spune că banca ar putea majora drastic ratele, aşa cum a făcut-o, la 20%, la scurt timp după ce Rusia a declanşat ceea ce numeşte "operaţiunea militară specială" din Ucraina. O trecere chiar şi la 15% ar opri declinul rublei, a arătat el. "(Dar) banca centrală nu vrea să ucidă economia şi afacerile în acelaşi mod în care a trebuit să o facă anul trecut", a adăugat expertul.