KRISTALINA GEORGIEVA, ŞEFA FMI AVERTIZEAZĂ: "Pericol de creştere a inegalităţii de avere în Europa, din cauza pandemiei"

Discrepanţa de avere, atât dintre ţările europene, cât şi din interiorul acestora, riscă să se adâncească, după cum a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva. Domnia sa susţine că redresarea economică a Uniunii Europene este extrem de incertă ţinând cont că gesitonarea pandemiei Covid-19 şi a programului de vaccinare a determinat creşterea inegalităţilor.

Avertizmentul şefei FMI nu este unul singular. Întreaga politică a Fondului Monetar de anul trecut a avut în centru decalajul dintre bogaţi şi săraci, fie că vorbim de ţări sau cetăţeni, dar şi ştergerea datoriilor.

De altfel, anul trecut în cadrul G20 s-a pus problema ştergerii datoriilor ţărilor sărace şi a existat chiar un apel la acţiune făcut de către Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin care cele două organisme financiare şi-au unit vocile într-o declaraţie comună pentru a solicita creditorilor internaţionali să acorde scutirea ţărilor aflate în dificultate.

Cele mai recente declaraţii ale şefei FMI vin pe fondul analizelor care arată că în 2020, 90% dintre ţări au terminat anul cu o economie mai mică decât la începutul acestuia - cea mai proastă performanţă pe care a avut-o lumea în timpul păcii.

Kristalina Georgieva a precizat: "Ar fi putut fi mult mai rău. Acţiunile extrem de puternice şi coordonate ale băncilor centrale şi ale autorităţilor financiare au jucat un rol critic în atenuarea impactului uman şi economic. Vreau să aduc un omagiu Christinei Lagarde şi BCE pentru că au reacţionat rapid cu adaptări politice extraordinare şi tuturor guvernelor UE pentru că au pus în aplicare un sprijin fiscal masiv de peste 3 trilioane de euro pentru firme şi gospodării, inclusiv scheme de păstrare a locurilor de muncă care a ajutat peste 54 de milioane de muncitori.

Iar iniţiativa UE de generaţie următoare este o realizare remarcabilă în mobilizarea comună a fondurilor".

Domnia sa a subliniat că aceste acţiuni, împreună cu progresele ştiinţifice fără precedent în ceea ce priveşte vaccinurile şi tratamentele anti Covid-19, dar şi progresele în aplicarea unor măsuri precum purtarea măştilor, distanţarea socială, testarea şi urmărirea contactelor - au contribuit la stabilizarea economiei şi la mişcarea lumii şi a UE către recuperare.

"În prezent, proiectăm o creştere globală de 5,5% şi 4,2% în UE anul acesta. Dar calea către recuperare este extrem de incertă şi, cel mai important, inegală. Incert din cauza cursei în curs de desfăşurare dintre virus şi vaccinuri. Inegal datorită diferenţei de poziţii de plecare, structurii economice şi capacităţii de a răspunde - determinând creşterea inegalităţilor atât în ţări, cât şi în interiorul acestora", a mai punctat şefa FMI.

Kristalina Georgieva a mărturisit că inegalitatea avuţiei reprezintă "cea mai profundă preocupare" a domniei sale, "faptul că Marele Lockdown din 2020 s-ar putea transforma într-o Mare Divergenţă în 2021".

Domnia sa a explicat că divergenţa este mai gravă în ţările în curs de dezvoltare, unde jumătate din ţările care obişnuiau să ajungă la nivelul veniturilor cu colegii lor mai bogaţi sunt acum în urmă.

"Este un risc şi pentru UE. Destinaţiile turistice tradiţionale s-au confruntat cu contracţii mult mai accentuate - mai mult de 9% anul trecut în Spania, Grecia şi Italia - comparativ cu o contracţie medie de 6,4% în întreaga UE", a mai adăugat şefa FMI.

Kristalina Georgieva a spus că până la sfârşitul anului 2022, FMI estimează că venitul pe cap de locuitor pentru pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est va fi cu 3,8% sub previziunile dinaintea crizei, comparativ cu un deficit de doar 1,3% pentru economiile avansate ale UE - un impact negativ aproape de trei ori mai mare, ceea ce va încetini ritmul convergenţei.

"Vedem, de asemenea, divergenţe în creştere în interiorul ţărilor, sub forma agravării inegalităţilor", a evidenţiat oficialul FMI, explicând: "Regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai scăzut au intrat în criză cu o productivitate mai mică, sectoare mai mari de contact şi mai puţine locuri de muncă care permit munca la distanţă - aşa că au fost afectate cu atât mai mult. S-au pierdut milioane de locuri de muncă, femeile şi tinerii suferind cel mai mult, în special cei cu venituri şi economii mai mici".

Şefa FMI consideră că marea întrebare cu care se confruntă factorii de decizie din UE este: cum va putea fi asigurată o redresare puternică şi cum trebuie abordată această ameninţare a divergenţei.

Domnia sa a oferit şi câteva puncte de pornire.

Kristalina Georgieva susţine că, în primul rând, este nevoie să punem capăt crizei sanitare: "Anul acesta, politica privind vaccinurile se află în centrul politicii economice, în Europa şi în întreaga lume. Până când vom învinge pandemia peste tot, riscăm noi mutaţii care ne ameninţă progresul. Extinderea producţiei şi distribuţiei vaccinurilor este esenţială. La fel şi finanţarea suplimentară pentru asigurarea dozelor de vaccin anti Covid-19 şi plata pentru logistică, precum şi realocarea în timp util a excesului de aprovizionare. Acest lucru necesită cooperare", spune şefa FMI.

În al doilea rând, Kristalina Georgieva a punctat necesitatea luptei împotriva crizei economice: "Până la înfrângerea pandemiei, sprijinul pentru firme şi gospodării ar trebui să continue. Retragerea treptată trebuie să urmeze, nu să preceadă, o ieşire durabilă din criza sănătăţii. Contează intern şi, de asemenea, în termeni de spillovers - o înăsprire prematură a politicii atunci când economiile mai afectate sunt încă extrem de fragile ar putea exacerba divergenţa dintre ţări".

Domnia sa a mai precizat că deşi acum nu este momentul pentru retragerea sprijinului, este momentul să aflăm puterea regimurilor de insolvenţă. Sprijinul masiv în 2020 a dus la falimente mai mici decât media. Odată cu scăderea asistenţei şi cu accelerarea schimbărilor structurale, riscul unei rate mai mari a neîndeplinirii obligaţiilor va creşte. Aranjamentele de insolvenţă şi un accent mai mare pe sprijinul capitalului propriu ar putea ajuta la prevenirea depăşirilor datoriilor şi a falimentelor cu clichet.

Al treilea punct enumerate de şefa FMI şi cel mai important pe termen lung în opinia domniei sale îl reprezintă valorificarea răspunsului la criză pentru a stimula schimbările structurale către digitalizare şi ecologizare şi pentru a alimenta motorul de convergenţă al Europei.

"Este obligatoriu un impuls coordonat de investiţii în infrastructura verde. Analiza noastră arată că acest lucru ar putea spori PIB-ul global pe o perioadă de 15 ani cu aproximativ 0,7% în fiecare an, creând milioane de noi locuri de muncă. Preţul carbonului poate ajuta la repararea soldurilor fiscale, canalizarea investiţiilor private în sectoare ecologice şi reducerea substanţială a emisiilor. Accesul sporit la internet de mare viteză în zonele rurale şi defavorizate ar creşte productivitatea. Cheltuielile cu educaţia şi programele de formare profesională ar construi abilităţile necesare unei ere digitale şi verzi", a mai precizat Kristalina Georgieva.

Domnia sa susţine că Europa poate intensifica reformele pentru a aborda provocările structurale persistente. Următoarea generaţie UE poate fi mai mult decât un catalizator pentru transformarea economică: este un precursor al noilor instrumente fiscale comune care să completeze politica monetară unică a BCE. UE poate lua măsuri suplimentare către uniunea bancară şi a pieţei de capital pentru a stimula creşterea şi integrarea. Şi eforturile de a face impozitarea internaţională a întreprinderilor potrivită pentru era digitală poate contribui la creşterea veniturilor şi la soluţionarea inegalităţii.

Şefa FMI a ţinut să amintească că mesajul Fondului Monetar "Cheltuiţi, dar păstraţi încasările" a fost neobişnuit pentru insitituţie, dar adecvat pentru această criză.

"Ne punem banii acolo unde ne este gura. Am furnizat peste 105 miliarde de dolari în noi finanţări către 85 de ţări - inclusiv în Europa, Albaniei, Bosniei şi Herţegovinei, Kosovo, Moldovei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord şi Ucrainei. Ne-am adaptat activitatea de dezvoltare a capacităţii la nevoile şi modalităţile de lucru în timpul pandemiei. Ne-am consolidat concentrarea asupra creşterii favorabile incluziunii - în special cu partenerii noştri europeni - pe probleme precum impozitarea progresivă şi cheltuielile sociale. Şi am intensificat activitatea privind schimbările climatice - care nu este doar o ameninţare la adresa stabilităţii economice şi financiare, ci şi o oportunitate pentru creştere ecologică şi locuri de muncă. Analiza noastră a politicilor pentru atingerea obiectivelor ambiţioase ale UE de reducere a emisiilor de carbon arată angajamentul nostru de a pune schimbările climatice în centrul activităţii noastre", a mai adăugat Kristalina Georgieva.

Oficialul FMI a precizat că FMI colaborează strâns cu UE pentru a face mai mult pentru ţările cu venituri mici - acestea se confruntă cu alegeri dureroase între abordarea crizei de sănătate, satisfacerea nevoilor de bază ale oamenilor şi încurajarea stabilităţii macroeconomice şi stimularea investiţiilor publice care sunt esenţiale pentru o creştere durabilă.

"Cetăţenii UE pot fi mândri de asistenţa acordată ţărilor vulnerabile în timpul acestei crize. Aţi susţinut toate eforturile noastre şi aţi contribuit la reducerea datoriilor şi la capacitatea de creditare concesională. Şi căutaţi modalităţi prin care să facem mai mult, inclusiv printr-o nouă alocare a DST pentru a creşte rezervele fără a agrava poverile datoriilor. Apreciez foarte mult sprijinul miniştrilor de finanţe ai UE în acest sens", a spus Georgieva.

Domnia sa a conchis cu menţiunea că Uniunea Europeană a fost una dintre cele mai bune invenţii ale secolului XX. Valorile sale de solidaritate şi incluziune rămân cea mai bună speranţă a secolului XXI.