LA 155 DE ANI CEC Bank, prin arcul timpului

Cu rădăcini adânc înfipte în timp - până în anul 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC) - CEC Bank a străbătut vremea învingând vremurile, a înmugurit, a înflorit şi s-a maturizat, trecând cu capul sus prin furtuni şi rafale şi a ajuns să împlinească 155 de ani, rămânând, asemeni unui stejar falnic, singura bancă comercială de stat, după o serie de transformări suferite de-a lungul ultimului secol şi jumătate.

Primul depunător şi deţinător al unui libret românesc de economii, la CDC, a fost Carol I, în 1881. Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iunie 1897, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. 43 de ani mai târziu, Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale a devenit cea mai mare bancă de depozite a sistemului bancar românesc.

Un moment cheie în viaţa instituţiei bancare a fost anul 2008, când CEC a început un amplu proces de rebranding, devenind o bancă comercială, cu denumirea CEC Bank. De atunci şi până astăzi, banca ce are cea mai întinsă reţea pe teritoriul ţării - 1024 de unităţi, dintre care aproape jumătate în mediul rural - a fost permanent alături de fermieri, dar şi de IMM-uri şi de clienţi cu rezonanţă în economia ţării, integrându-se perfect pe piaţa băncilor comerciale.

Astăzi, la 155 de ani de la înfiinţare, CEC Bank se regăseşte în grupul băncilor de elită din România, fiind o bancă comercială universală, competitivă, care oferă clienţilor produse şi servicii diverse şi de calitate.

• La 155 de ani, CEC Bank continuă să premieze nou-născuţii

La ceas aniversar, CEC Bank duce mai departe iniţiativa avută acum 82 de ani şi premiază copiii născuţi în 24 noiembrie a acestui an - ziua în care, în urmă cu 155 de ani, a luat fiinţă şi banca.

Campania "Continuând tradiţia, la aniversarea a 155 de ani, premiem copiii născuţi în 24 noiembrie 2019" se desfăşoară în perioada 24 noiembrie 2019 - 31 decembrie 2019, inclusiv, iar premiul constă în acordarea sumei brute de 155 de euro pentru fiecare copil. Banii sunt viraţi pe un card Visa emis pe numele părintelui noului născut, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la activarea cardului de către titular, în cazul cardurilor nou emise, respectiv în maximum 7 zile lucrătoare de la primirea documentelor care fac dovada naşterii copilului/copiilor, în cazul clienţilor care deţin deja card de debit Visa.

CEC Bank va suporta cheltuielile cu emiterea cardului, impozitul datorat şi comisionul de administrare card pentru prima lună.

La Campanie pot participa persoanele fizice cu vârsta minimă de 18 ani, având domiciliul/reşedinţa în România.

Părinţii trebuie să meargă la CEC Bank cu certificatul de naştere al copilului şi cu documentul lor de identitate, pentru a încasa premiul. Banii vor fi transferaţi în echivalent lei la data viramentului, iar impozitul de 10% aplicat diferenţei dintre valoarea în lei calculată la cursul BNR din ziua efectuării transferului în contul de card şi suma neimpozabilă de 600 lei, va fi reţinut şi plătit de bancă.

Nu este prima dată când CEC Bank are o astfel de iniţiativă. La 31 octombrie 1937 a fost inaugurată o frumoasă tradiţie - libretul cadou pentru nou născuţi. Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale a dăruit copiilor din municipiile Bucureşti şi Cluj, născuţi în această zi, câte un libret de economie cu o depunere de 100 de lei. În anul următor, Consiliul Superior al Economiei a decis să extindă, tot de Ziua Mondială a Economiei, această formulă de promovare a economisirii pentru toţi născuţii din 31 octombrie, din cele zece capitale de ţinuturi. Au fost distribuite 77 de librete cadou pentru nou-născuţi, majoritatea lor ajungând în familii de muncitori. La 31 octombrie 1939, libretul cadou se generalizează pentru toţi nou născuţii.

155 de ani de istorie

• 1864

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza decide să facă ordine în finanţele ţării. Prin decret domnesc a fost înfiinţată Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC), strămoşul actualului CEC. Economiile populaţiei de la oraşe sau sate erau administrate de Casa de Economie, o anexă a CDC, şi erau garantate integral de către stat. Agenţii instituţiei erau toţi casierii statului, şefii oficiilor poştale, directorii de şcoli şi învăţătorii de la sate. Fondurile astfel strânse erau folosite pentru acordarea de credite pentru judeţe şi comune. În acelaşi an, a fost semnat actul de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, de către conducătorii României de la acea vreme - domnitorii Alexandru Ioan Cuza şi Carol I.

• 1881

Regele Carol I, în calitate de fondator al primei case de economii naţionale, a participat personal la deschiderea primului ghişeu al instituţiei, la 1 aprilie 1881. Carol I a semnat "manu propria" prima cerere de libret, devenind astfel primul depunător şi deţinător al unui libret de economii românesc. În document a fost înscrisă suma de 300 de lei, maximum de depunere dintr-o dată, în acea vreme.

• 1892

Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie acorda împrumuturile administraţiilor locale pentru şcoli, spitale, cazărmi, localuri pentru primării, poduri, şosele etc., contribuind, astfel, la dezvoltarea socială şi economică a României.

• 1895

Încep demersurile pentru construcţia Palatului CEC.

• 1897

Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iunie 1897, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Planurile clădirii au fost elaborate de arhitectul Paul Gottereau, iar de construcţia propriu-zisă s-a ocupat arhitectul Ion Socolescu.

• 1900

A fost înregistrat cel mai mare număr de depunători în categoria "minori şi elevi": 25% din totalul soldului depunerilor.

• 1916

Conducătorii României au decis intrarea ţării în război, alături de statele Antantei. Imediat după ocuparea Bucureştiului de către armatele imperiale germane, la sfârşitul lunii decembrie 1916, palatul Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie a devenit unul dintre sediile Comandamentului Militar German. Tezaurul şi valorile publice şi private aflate în administrarea Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie au fost evacuate la Iaşi, împreună cu majoritatea sumelor în numerar. Împreună cu tezaurul băncii au fost luaţi la Iaşi şi banii în numerar, utilizaţi pentru efectuarea operaţiunilor zilnice, în sumă de 16 milioane lei. Administraţiei din Bucureşti i-au mai rămas în casierie doar 225.000 lei.

• 1917

Nesiguranţa care a dominat în lunile imediat următoare retragerii administraţiei ţării la Iaşi a determinat luarea deciziei de a se strămuta tezaurul Băncii Naţionale a României, al Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie şi al altor instituţii publice şi particulare la Moscova. Casetele au fost depuse în Palatul Armurilor din Kremlin, într-un compartiment de rezervă al sucursalei Băncii de Stat din Moscova.

Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie a expediat, în total, 1.661 de casete în 21 de vagoane. Valoarea declarată era de 6,5 miliarde lei aur. Casetele erau toate sigilate. Uşile vagoanelor au fost încuiate cu câte un lacăt şi s-a aplicat pe fiecare câte un sigiliu al reprezentanţilor guvernului rus şi al celui român.

• 1919

După anul Marii Uniri, au fost emise obligaţiunile "Împrumutul Unirii 5%" şi obligaţiunile "Împrumutul intern".

• 1936

Comitetul şcolar al Liceului "Gheorghe Şincai" din Bucureşti a solicitat şi a primit un împrumut de 2,5 milioane lei, care i-a fost necesar pentru amenajarea sălii de educaţie fizică, a băilor elevilor, laboratoarelor şi sălii de festivităţi din corpul central al clădirii, precum şi pentru instalarea unui calorifer la o aripă nou construită.

Şi Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti a solicitat 14 milioane lei împrumut, pentru terminarea construcţiei din Bd. Elisabeta nr. 64.

Comitetul şcolar al Liceului Sf. Sava a primit 3,5 milioane lei, pe termen de 5 ani şi cu dobândă de 7% pe an, pentru terminarea lucrărilor unei noi aripi la construcţia Colegiului Naţional Sf. Sava.

• 1937

La 31 octombrie 1937 a fost inaugurată o frumoasă tradiţie - libretul cadou pentru nou născuţi.

• 1940

Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale a devenit cea mai mare bancă de depozite a sistemului bancar românesc. Banca a înfiinţat case de economii muncitoreşti în cadrul unor societăţi comerciale şi mari întreprinderi, precum Malaxa-secţia Knor, Arsenalul Armatei, Rudolf Schmidt, Casa Mercur, Pirotehnia Armatei, Cehoslovaca, Unirea, Phoenix, Metaloglobus, Ţesătoriile Unite, Dacia-Română, Gagel, Texo, Tipografiile Române Unite, Monetăria Naţională, Set, Fichet, Galia, Pulberăria Armatei, Filatura, Dunărea.

Pentru promovarea acestei formule de economisire, Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale a tipărit în fiecare an şi a difuzat gratuit în toată ţara 100.000 de exemplare din publicaţia "Puşculiţa muncitorească".

• 1941

Banca a lansat obligaţiunile "Împrumutul reîntregirii", acordând premii şi rentă unificată amortibilă.

Pentru această emisiune de obligaţiuni se efectuau trageri la sorţi anual, oferindu-se 2.653 de premii, astfel: 15 perechi de boi, 500 premii a câte un plug, 500 premii a câte o grapă, 500 premii a câte o prăşitoare, 500 premii a câte o căruţă, 250 premii a câte un plug, o grapă, o prăşitoare şi o căruţă, 37 premii a câte o semănătoare, 75 premii a câte o semănătoare de porumb, 75 premii a câte o tocătoare manuală de sfeclă, 75 premii a câte o tocătoare manuală de nutreţ, 36 premii a câte o vânturătoare, 15 premii a câte un trior, 75 premii a câte o batoză manuală de bătut porumb.

Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale a înzestrat şi susţinut financiar Spitalul Militar Z.I nr. 345 din Bucureşti, pentru răniţii de război.

• 1942

Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni a preluat toate conturile curente pe care statul şi instituţiile de stat le aveau deschise la Banca Naţională a României. Au fost înfiinţate primele sucursale, acţiunea reprezentând "începutul unui program de expansiune a CEC-ului în provincie, prin organe proprii".

Primele sucursale au fost înfiinţate în Basarabia şi Bucovina. Introducerea sistemului cecurilor de decontare şi plata pensiilor prin serviciul de cecuri au fost noile reforme pe care instituţia le-a implementat. Pensionarii erau scutiţi să se mai deplaseze la percepţiile fiscale, locul de unde îşi primeau pensiile, aceştia având posibilitatea să-şi primească pensia la domiciliu.

În acelaşi an, banca a acordat ajutoare financiare Consiliului de Patronaj "Ajutorul de Iarnă" pentru opere sociale, precum şi o subvenţie de 20 de milioane de lei pentru construirea Palatului Invalizilor de Război.

• 1947

Elevii reprezentau principala categorie de depunători, numărul acestora fiind de 312.600, la 15 august 1947.

Creşterea s-a datorat campaniei intense de promovare a economisirii în şcoli. Printr-o decizie a Comisiei Ministeriale de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară s-a hotărât introducerea libretului de economii la purtător.

Sumele depuse pe libretele de economii la purtător puteau fi ridicate numai pe baza unei parole.

• 1956

Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a obţinut dreptul să organizeze anual, între 24 şi 30 noiembrie, "Săptămâna Economiei".

• 1970

Introducerea operaţiunilor de creditare pentru achiziţionarea de locuinţe a condus la atingerea pragului maxim al dezvoltării în următorii zece ani, reţeaua teritorială a Casei de Economii şi Consemnaţiuni fiind formată din 1.560 filiale şi agenţii, în mediul rural funcţionând un număr de 1.167 agenţii. În cadrul filialelor din oraşele mari au fost create ghişee separate pentru operaţiunile de creditare, cererile de credite rezolvându-se într-un interval de 1-3 zile, în raport cu afluenţa numărului de solicitanţi. CEC a acordat credite pentru achiziţionarea de locuinţe.

• 1999

CEC a ajuns la 7 milioane de clienţi, deţinând o treime din economiile populaţiei la bănci.

• 2008

În cursul anului 2008, CEC a început un amplu proces de rebranding, devenind CEC Bank. Sunt aşezate în noul logo trei simboluri: frunza de stejar, care înseamnă onestitate, perenitate şi stabilitate; scutul, care simbolizează siguranţa oferită clienţilor şi culoarea verde, ce reprezintă renaşterea şi înnoirea băncii.

• 2019

La 155 de ani de la înfiinţare, CEC Bank se regăseşte în grupul băncilor de elită din România, fiind o bancă comercială universală, competitivă, care oferă clienţilor produse şi servicii diverse şi de calitate, prin intermediul unei reţele de peste 1.000 de unităţi teritoriale.