LA FINALUL LUI MARTIE Datoria în marjă din pieţele americane a atins 822,6 miliarde de dolari

Datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a atins în luna martie un record absolut de 822,6 miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât cel înregistrat înainte de declanşarea crizei financiare globale, potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA). Sumele exclud datoria în marjă cu care opera fondul de hedging Archegos, care a făcut implozie în finalul lunii februarie în urma unui apel în marjă.

Nivelul datoriilor în marjă din martie 2021 este de asemenea aproape dublu faţă de cele 479 de miliarde de dolari din martie 2020. Maximul pre-criză financiară, din 2007, a fost de aproape 400 de miliarde de dolari. "Este un nivel extraordinar", a afirmat recent John Waldron, chief operating officer-ul de la Goldman Sachs, la o conferinţă a Economics Club of New York.

Extraordinar, dar cât de îngrijorător pentru autorităţi? Financial Times subliniază de altfel cum nimeni nu pare să aibă îngrijorări foarte puternice cu privire la datoria în marjă în exces din pieţe atâta timp cât preţurile activelor continuă să crească. "De abia când preţurile se prăbuşesc subit, pentru motive idiosincratice sau sistemice, apar surprizele neplăcute", scrie Gillian Tett, şefa boardului editorial al Financial Times în secţiunea de opinii a publicaţiei. "Leverage-ul" excesiv folosit de băncile americane a fost de altfel cauza care a dus în 2008 la insolvenţele din sistemul bancar american, leverage care a trebuit redus ulterior, proces intitulat "deleveraging", care la rândul lui a produs în parte recesiunea globală din 2008-2009.

John Waldron a dat asigurări că banca sa "urmăreşte foarte atent" situaţia datoriei în marjă, iar sursele FT indică faptul că brokerii primari - cei care împrumută capitalul, respectiv marile bănci de investiţii - au început un proces de reducere a împrumuturilor acordate.

Explicaţia pentru nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), adică căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis recent, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.

Şeful Fed, întrebat fiind dacă există preocupări cu privire la stabilitatea financiară a SUA din perspectiva speculaţiilor şi din fuga investitorilor după randamente, a spus că unele părţi din pieţele de acţiuni "reflectă spumă" ("reflects froth in the equity markets" - eng).

"Aş spune că unele preţuri ale activelor sunt ridicate, se văd lucruri în pieţele de capital care sunt puţin «spumoase» (frothy - eng), este un fapt. Nu o să spun că nu are nimic de-a face cu politica monetară, dar are de asemenea de-a face, într-o proporţie extraordinar de mare, cu vaccinările şi redeschiderea economiei. Asta defapt a mişcat pieţele foarte mult în ultimele luni, această trecere de la o iarnă întunecată către o redeschidere mai rapidă şi un proces de vaccinare mult mai rapid. Asta este parte din ce se întâmplă. Celelalte lucruri... leverage-ul din sistemul financiar nu este o problemă, avem bănci mari foarte bine capitalizate, avem riscuri de finanţare pentru cele mai mari instituţii financiare care de asemenea sunt foarte scăzute, avem ceva riscuri de finanţare în privinţa fondurilor monetare dar aş spune că nu sunt sistemice, iar sectorul gospodăriilor este într-o formă destul de bună. Era într-o formă foarte bună înainte de criza pandemică şi existau îngrijorări reale cu privire la nivelul ridicat al şomajului şi al pierderilor de salarii şi aşa mai departe şi că sectorul gospodăriilor va slăbi dramatic, dar nu s-a întâmplat. Prin transferurile fiscale banii sunt pe bilanţurile gospodăriilor, acestea sunt într-o formă bună şi vedem incapacităţi de plată relativ scăzute. Deci imaginea completă a stabilităţii financiare este mixtă, dar, în balanţă, este aş spune administrabilă şi cred că este adecvat şi important ca condiţiile financiare să rămână acomodative pentru a sprijini activitatea economică", a spus Powell, la conferinţa de presă ce a urmat şedinţei politică monetară din finalul lunii aprilie.

• 95% din acţiunile companiilor care formează indicele S&P se tranzacţionează peste media mobilă simplă de 200 de zile

Amintim că Archegos, un fond condus de investitorul coreeano-american Bill Hwang, a făcut implozie în finalul lunii februarie pentru că tranzacţiona cu leverage de 1:20 iar o parte din brokerii care îi împrumutau capital au decis să recurgă la un apel în marjă. Implozia Archegos a adus de altfel pierderi cumulate de aproape 10 miliarde de dolari unor bănci de investiţii importante precum Credit Suisse şi Nomura, dar şi investitorilor "fondului de familie" (family office - eng) condus de Hwang. (https://www.bursa.ro/cnbc-morgan-stanley-a-evitat-o-pierdere-de-10-miliarde-de-dolari-in-implozia-fondului-archegos-84928249)

Implozia Archegos a arătat încă odată cât de periculoasă poate fi tranzacţionarea cu un efect de levier atât de mare, asta în condiţiile în care băncile care îi împrumutau - de ani buni (!) - capital lui Bill Hwang aveau venituri destul de mici din relaţia de afaceri cu Archegos. De exemplu, Credit Suisse a avut venituri de doar 17,5 milioane de la Archegos în 2020 în timp ce pierderea din implozia fondului din februarie a fost de 5,4 miliarde de dolari.

Archegos nu este totuşi singurul fond care a adunat o datorie în marjă de asemenea dimensiuni şi riscul unor evenimente similare precum cel din finalul lunii februarie este relevant pentru stabilitatea financiară chiar dacă autorităţile monetare continuă să susţină că dobânzile scăzute sunt necesare pentru finanţarea redresării şi materializarea ei.

Datoriile imense acumulate în conturile de tranzacţionare în marjă din Statele Unite arată de asemenea dimensiunea lichidităţii care stă la baza raliului post-Covid-19, raliu care a dus o proporţie de 95% din acţiunile companiilor ce formează indicele S&P 500 peste mediile lor mobile simple de 200 de zile, cel mai ridicat nivel din istorie. Şirul de zile în care acţiunile din S&P au închis şedinţa la un preţ situat peste media mobilă de 200 de zile este de asemenea cel mai lung din istorie, potrivit datelor Bloomberg, de 17 zile consecutive comparativ cu 9 zile în septembrie 2009.

Pe lângă avansul masiv al pieţelor bursiere, lunile de redeschidere a economiei au adus creşteri importante de preţuri şi la mărfuri, creşteri despre care Fed-ul spune că vor fi tranzitorii şi care însă sunt transmise acum consumatorilor în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor consumate. De notat exemplul oferit de Asociaţia Naţională a Agenţilor Imobiliari din Statele Unite care estimează că majorarea preţului futures la lemn la 1.200 de dolari, de la 460 de dolari în februarie 2020, adaugă aproape 36.000 de dolari la preţul final al unei locuinţe, iar acesta este un impact singular şi incomplet - ieri, preţul futures al lemnului folosit în construcţii (lumber per thousand board feet) era la 1.589 de dolari.

Cu toate acestea, în prezent, aşteptările inflaţioniste pe termen lung (5 ani) se situează abia la maximele ultimilor 2 ani şi jumătate, respectiv 2,3%, doar moderat mai sus faţă de media ultimului deceniu. În ultima lună dolarul a pierdut circa 3% faţă de un coş de valute globale majore, iar yield-urile pe 10 ani din Statele Unite s-au aplatizat în zona de 1,6%-1,7%/an, nivel care, potrivit analiştilor BT Asset Management, arată că pieţele nu anticipează modificări de politică monetară dinspre Fed într-un orizont previzibil.

Un alt semn al bulei financiare la care s-a referit Jerome Powell pare să fie este evoluţia preţurilor criptomonedelor. Powell fusese întrebat, în conferinţa de presă din aprilie, inclusiv despre evoluţia acţiunilor Gamestop (GME) şi evoluţia cotaţiei Dogecoin, o criptomonedă ce a pornit ca o glumă şi care acum înregistrează o creştere de peste 10.000% de la începutul anului. Dogecoin a fost de altfel intens promovată pe Twitter de către Elon Musk, fondatorul companiei Tesla.

În orice caz, Fed-ul a decis în aprilie să menţină dobânda de referinţă la 0,00-0,25% şi să continue programul de achiziţii de active la nivelul de 120 de miliarde de dolari pe lună, efectiv să menţină politica monetară ultrarelaxată pe fondul presiunilor inflaţioniste clasificate drept "tranzitorii".

Mohamed El Erian, consultant economic la Allianz şi Gramercy, consideră că poziţia Fed-ului - inflaţia ce se va manifesta în acest an va fi tranzitorie - blochează mişcările entităţii bancare centrale.

"Toate dovezile sugerează că trebuie să ai mintea deschisă (la alte posibilităţi). Din păcate, pentru că acum este ostatică unui cadru de politică care depinde de un rezultat, cred că Fed-ul nu are de ales decât să insiste că (inflaţia) este tranzitorie", a afirmat recent El Erian pentru CNBC.

Între timp, pe fondul acestui raliu atotcuprinzător şi a sentimentului puternic pozitiv din pieţe, dublate de volatilitatea în scădere, gospodăriile din SUA au ajuns la finalul lunii aprilie la cea mai ridicată expunere pe acţiuni din total active din istorie, de 41%. Potrivit WSJ, investitorii americani de retail au început de asemenea să folosească leverage pentru a-şi majora dimensiunea tranzacţiilor şi pentru a intra la cumpărare la micile scăderi din piaţa bursieră. Ponderea investiţiilor pe acţiuni include şi conturile de pensie 401(k).

O parte din noii investitori americani afirmă pentru WSJ că au început să înveţe despre acţiuni şi opţiuni prin intermediul platformelor sociale TikTok sau Reddit în timp ce erau în şomaj tehnic anul trecut. Mulţi au reuşit să-şi dubleze sau chiar tripleze investiţiile prin intermediul opţiunilor; la fel, mulţi şi-au pierdut capitalul, însă spun că au ajuns la o anumită maturitate investiţională. De notat că unii dintre aceşti investitori au poze şi postere cu Jerome Powell întruchipat în veşminte religioase şi îl îndeamnă pe preşedintele Fed să "printeze" şi/sau "pompeze" mai mulţi bani în pieţe.

Acest raliu atotcuprinzător generează desigur din ce în ce mai multe aşteptări cu privire la o corecţie a pieţei în viitorul apropiat în rândul analiştilor, aceştia citând de altfel sentimentul ultrabullish al investitorilor sau statistici precum numărul companiilor din S&P care se tranzacţionează peste media mobilă simplă de 200 de zile.

"Cum este responsabilă politica monetară când funcţionezi cu cele mai relaxate condiţii financiare din istorie şi produci cea mai evaluată şi deconectată piaţă de economie - amplificând diferenţa dintre bogaţi şi săraci -, în acelaşi timp inspirând cea mai îndatorată şi speculativă frenezie din istorie?", întreabă retoric analistul financiar Sven Henrich pe contul său de Twitter.

Cu toate acestea, redresarea solidă a economiei americane şi politicile Fed par să indice continuarea raliului din acest an, cel puţin în luna mai, până la vânzările aşteptate pentru plata taxelor şi majorarea taxelor anunţate de preşedintele Joe Biden. Ce pare cert - confirmarea a venit într-o anumită măsură chiar de la preşedintele Fed - este că mare parte din frenezia din pieţe este generată de aceste intrări de lichiditate care ar putea să se inverseze oricând.