LA FINELE LUI 2020 Datoria publică a României a depăşit, cel mai probabil, primul nivel de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare

Datoria publică a României totaliza la finele lunii noiembrie a anului trecut 44,4% din produsul intern brut (PIB), respectiv 463,96 miliarde de lei, arată datele Ministerului de Finanţe. Cel mai probabil, datoria administraţiei publice a depăşit la finele anului trecut primul prag de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, de 45%. La sfârşitul lui 2019, înainte de criza sanitară şi economică provocată de pandemie, datoria guvernamentală se situa la 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

În legea responsabilităţii fiscal-bugetare, amendată în 2013, se găsesc câteva praguri care necesită măsuri din partea Guvernului când aceste praguri sunt atinse: 45% din PIB, 50%, 55% şi 60% din PIB, aceasta din urmă fiind pragul din Pactul de Stabilitate şi Creştere pentru aderarea la zona euro.

Introducerea pragurilor din 2013 face ca depăşirea acestora să ducă la declanşarea unor acţiuni din partea guvernului: dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială, din sistemul public (asta înseamnă şi pensii).

Toate aceste prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

Astfel, odată cu probabila depăşire a pragului de 45% la finele lunii decembrie a anului trecut, Ministerul Finanţelor va trebui să prezinte Guvernului raportul ce justifică creşterea datoriei. Propunerea de măsuri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil, în momentul de faţă, nu ar fi credibilă, având în vedere situaţia macroeconomică a României, sfaturile instituţiilor internaţionale de continuare a stimulării economiilor şi planurile Guvernului pentru un deficit de circa 7% din PIB după cel de 9% din 2020.

De notat că legea responsabilităţii fiscal-bugetare stipulează că îngheţările de cheltuieli trebuie realizate prin legi adoptate de Parlament cu aplicabilitate pe termen cât mai scurt. Totuşi, există câteva excepţii în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, cum ar fi pandemia de coronavirus.

• Nivelul datoriei publice în PIB va atinge un nou nivel record în 2021

România este într-o situaţie complicată, dar care poate fi gestionată: Guvernul nu poate susţine deficite imense de 8-9% din PIB fără a intra într-o criză de finanţare şi o criză a datoriei, iar o reducere prea abruptă a deficitului bugetar (care reprezintă sumele ce trebuie împrumutate de Guvern pentru a acoperi toate cheltuielile angajate prin legea bugetului de stat, cheltuieli necesare în economie în perioada de criză), ar putea duce economia înapoi în zona contracţionară. Guvernul intenţionează astfel să continue politica de stimulare a economiei, prin investiţii, şi să reducă gradual deficitul bugetar pe orizontul 2021-2024, cu un deficit sub 3% la finele lui 2024 şi speranţa că economia va continua ritmul de creştere astfel încât să se reducă raportul datoriei publice în PIB.

Raportul datoriei publice în PIB se poate reduce doar în cazul în care creşterea PIB-ului nominal este mai mare decât creşterea stocului datoriei publice.

Amintim că Comisia Europeană prognozează în previziunile sale de toamnă pentru România că datoria publică va creşte de la 35% din PIB-ul lui 2019 la 46,7% din PIB în 2020 şi până la 54,6% în 2021 şi 63,6% în 2022, peste nivelurile din legea responsabilităţii fiscal-bugetare.

Estimările Consiliului Fiscal din vară arătau că România va depăşi în acest an primul prag de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cel de 45%. CF spunea că datoria României va fi urcat la 45,9% la finele lui 2020.

Rămâne de văzut dacă datoria administraţiei publice va depăşi şi pragul de 50% din PIB în acest an în condiţiile deficitului de peste 7% din PIB. În scenariul pesimist, în cazul în care campania de vaccinare merge prost, pandemia se reintensifică şi economia nu-şi revine există posibilitatea ca datoria publică să depăşească chiar şi pragul de 55% din PIB.

Chiar Consiliul Fiscal arăta în vară că datoria publică ar putea să crească masiv, de la 35,2% la finele lui 2019 la peste 54% în 2021 sau chiar mai sus dacă rata de creştere a PIB va fi sub potential în acest an.

Amintim că Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia Guvernului însărcinată cu programarea bugetară şi economică, anticipează că revenirea economiei în zona pozitivă în ritm an/an se va întâmpla abia în trimestrul al doilea din acest an, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru din 2020, când economia a stagnat. Economiştii CNSP preconizează că economia sau cel mai bun indicator ale ei, produsul intern brut (PIB), va înregistra o dinamică pozitivă de 4,3% în acest an după o contracţie anuală estimată la circa 4,4% în 2020, rată de creştere inferioară deficitului bugetar. Revenirea la nivelul pre-pandemie ar urma astfel să aibă loc undeva la mijlocul lui 2022.

• Cum arată datoria României: cea mai mare parte este în lei, iar 21,9% este datorie externă pe termen mediu şi lung

Din datoria României de 463,96 de miliarde de lei de la finele lunii noiembrie 2020, suma de 16,42 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul indica datoria pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte din datorie, respectiv 398,692 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 448,7 miliarde de lei, din care 432,3 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (219,044 miliarde de lei) şi euro (186,7 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,263 miliarde de lei, din care 15,236 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 228,911 miliarde de lei (21,9% din PIB), din care 224,53 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,381 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (228,832 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.