Asigurătorii aflaţi în dificultate sau în curs de a avea probleme vor putea fi obligaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să elaboreze planuri de redresare financiară pentru a preîntâmpina perturbarea pieţei asigurărilor, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Autoritatea de Supraveghere Financiară a anunţat, la finalul lunii aprilie, că, în contextul problemelor din piaţa noastră a asigurărilor, doreşte un mecanism de rezoluţie pentru a putea interveni în redresarea companiilor cu probleme.
"Am pregătit un proiect de lege pentru redresarea şi rezoluţia asiguratorilor. Acesta nu există la nivel european, dar facem o muncă de pionierat, pentru că avem o situaţie mai dificilă în piaţa noastră", a spus Mişu Negriţoiu, în aprilie.
Atunci, Autoritatea a prezentat mecanismele de bază care ar putea fi iniţiate: "Vânzarea activelor, totală sau parţială, către o entitate viabilă, în termeni comerciali; Transferarea activelor sănătoase către o entitate-punte special creată, cu durată limitată; separarea activelor (acest instrument se utilizează doar împreună cu primele două instrumente de rezoluţie)".
În combinaţie cu mecanismele menţionate sau independent, este prevăzută şi posibilitatea de reducere a valorii instrumentelor de capital şi de conversie a datoriilor în capital, conform ASF.
Potrivit Autorităţii, mecanismele de rezoluţie nu presupun implicarea unui efort bugetar: "În cazul înfiinţării unei entităţi-punte, capitalul iniţial va fi constituit din resurse la dis-poziţia Fondului de Garantare a Asiguraţilor, rol de capitalizare ce va reveni ulterior unui Fond de rezoluţie, care poate finanţa şi aplicarea unuia dintre instrumentele de rezoluţie".
Ministerul Finanţelor precizează că urgenţa demersului de adoptare a acestui proiect de act normativ sub forma unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului este dată de situaţia critică a pieţei asigurărilor din România din acest moment, de necesitatea de a interveni cu promptitudine într-un stadiu incipient în cazul asigurătorilor aflaţi în dificultate sau în curs de a intra în dificultate şi de a reduce impactul situaţiei acestora asupra pieţei asigurărilor şi sistemului financiar, în general. "Întârzierea măsurilor de completare a legislaţiei privind redresarea financiară conduce la imposibilitatea aplicării unor măsuri cu potenţial ridicat de redresare a unei societăţi de asigurare/reasigurare, respectiv atragerea într-un termen cât mai scurt a unui investitor în cadrul acesteia care să poată asigura finanţarea necesară pentru restabilirea indicatorilor financiari ai societăţii de asigurare/reasigurare", se arată în Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă.
Potrivit proiectului, ASF este abilitată să intervină în calitate de autoritate de rezoluţie a asigurătorilor, persoane juridice române, cu excepţia sucursalei sau filialei unui asigurător dintr-un stat terţ şi a sucursalei unei societăţi de asigurare sau a unei societăţi mutuale dintr-un stat membru, care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine.
"Din punct de vedere procedural, rezoluţia urmează să se declanşeze în situaţia în care nu există perspective rezonabile ca starea de dificultate majoră a asigurătorului să poată fi înlăturată într-o perioadă rezonabilă prin măsuri alternative din partea sectorului privat sau prin măsuri de supraveghere", se precizează în document.
Prin prisma acestei rezoluţii, principiile generale valabile pe durata întregii proceduri sunt, printre altele, acţionarii asigurătorului supus rezoluţiei sunt primii care suportă pierderile, creditorii asigurătorului supus rezoluţiei suportă pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii obişnuite de insolvenţă (cu excepţia cazului în care în prezenta ordonanţă de urgenţă se prevede în mod expres altfel) persoa-nele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a asigurătorului supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale, creditorii din aceeaşi categorie sunt trataţi în mod egal şi, nu în cele din urmă, niciun creditor nu suportă pierderi mai mari decât cele pe care le-ar fi suportat în cazul în care asigurătorul ar fi fost lichidat prin intermediul procedurii obişnuite de insolvenţă.
În etapa procedurii de rezoluţie se poate apela la trei variante, respectiv: vânzarea activităţii şi a portofoliului, transfer către o instituţie-punte sau separarea activelor asigurătorului supus rezoluţiei, cu scopul de a le proteja în vederea vânzării sau lichidării lor ordonate.
În aprilie, Mişu Negriţoiu a trans-mis că Autoritatea de Supraveghere Financiară are resursele şi instrumentele necesare ca să facă faţă falimentului "Astra Asigurări", în cazul în care majorarea de capital va eşua.
"Avem diverse simulări pentru cel mai rău scenariu posibil, în privinţa Astra", a precizat domnul Negriţoiu, adăugând: "Dacă majorarea capitalului Astra nu reuşeşte, nu avem altă soluţie decât falimentul".
Potrivit domniei sale, cea mai mare parte din rezervele Fondului de Garantare, de 900 milioane lei, va trebui cheltuită în cazul în care planul de administrare specială a companiei Astra nu va reuşi.
Mişu Negriţoiu a precizat că, în această situaţie, ASF va lucra cu asiguraţii, cărora va trebui să le plăteas-că obligaţiile.
În luna martie, Administratorul special al "Astra", KPMG Advisory SRL a decis majorarea capitalului social al asiguratorului cu aproximativ 425 milioane lei, conform planului de redresare, după ce, anul trecut, compania a atras 65,08 milioane de lei, în urma subscrierilor făcute de cinci acţionari.
ASF a instituit, în februarie 2014, procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit firma KPMG ca administrator special, după ce a constatat că asigurătorul are nevoie de capital suplimentar.
La finele anului 2014, Fondul de Garantare al Asiguraţilor avea capitaluri proprii în valoare de 938,75 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de 2013, iar disponibilităţile însumau 909,11 milioane de lei, cu 7,6% mai mult faţă de anul precedent.