Lagarde, FMI: "Încă este posibil un acord privind reducerea datoriei Greciei"

Fondul Monetar Internaţional (FMI) face tot posibilul să ajungă la un acord privind Grecia, dar nu-şi poate compromite principiile şi aranja o afacere drăguţă pentru statul elen, a afirmat, ieri, directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu acordat Reuters.

Totuşi, scăderea datoriei Greciei ar putea avea loc fără reducerea valorii împrumuturilor acordate de creditorii internaţionali, a explicat şeful FMI.

Grecia, FMI şi creditorii oficiali europeni sunt blocaţi în procedura de revizuire a performanţelor realizate de Atena în cadrul programului de asistenţă financiară şi trebuie să ajungă la un acord pentru a permite deblocarea noilor tranşe necesare pentru ca statul elen să nu intre în faliment, conform Agerpres.

Cele trei părţi se confruntă cu dezacorduri semnificative privind reformele pe care trebuie să le realizeze Grecia şi ţintele sale fiscale. Fondul Monetar Internaţional, un creditor important în precedentele acorduri de susţinere a Greciei, a condiţionat participarea sa la noul acord de asistenţă de o reducere semnificativă a datoriei Greciei din partea zonei euro.

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Euro şi Dialog Social, Valdis Dombrovskis, a făcut un apel, sâmbătă, pentru un acord rapid privind programul de ajutor pentru Grecia şi reformele din această ţară. Tot sâmbătă, premierul grec Alexis Tsipras a cerut Fondului Monetar Internaţional şi ministrului de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schauble, "să nu se mai joace cu focul", imputându-le abordările asupra blocajului actual în negocierile dintre Grecia şi creditorii săi.

În interviul acordat Reuters, Lagarde a răspuns criticilor afirmând că FMI încearcă, în mod activ, să rezolve disputele, dar are spaţiu limitat de manevră.

"Am fost solicitaţi să ajutăm, dar nu putem face asta decât în condiţiile nepărtinitoare. Cu alte cuvinte, nu putem aranja o afacere «drăguţă» pentru o ţară anume, pentru că este vorba de acea ţară", a afirmat oficialul FMI, adăugând: "Trebuie să aplicăm principiile pe care le aplicăm tuturor statelor, deoarece noi acordăm cu împrumut banii comunităţii internaţionale".

FMI îi cere Greciei să adopte reforme privind sistemele de pensie şi impozitul pe venit, pentru a evita deficitele. De asemenea, FMI a sugerat că creditorii oficiali ar putea fi nevoiţi să efectueze o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei (haircut), o idee care nu este pe placul autorităţilor europene, în special a celor de la Berlin.

Încă este posibil ca datoria Greciei să devină sustenabilă fără o reducere a valorii nominale, a declarat Lagarde, deşi nu a dat detalii privind această strategie.

"Europenii au extins facilităţile pe termen lung la rate scăzute ale dobânzilor. Ei au propus recent unele măsuri pentru a scădea şi mai mult povara datoriei. Încă mai sunt multe de făcut şi credem că astfel de măsuri pot fi realizate printr-un mecanism care să nu necesite o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei, cu condiţia ca Atena să implementeze reformele pe care tocmai le-am menţionat", a afirmat directorul general al FMI.

Şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, a declarat, săptămâna trecută, că orice nouă reducere a datoriei Greciei va fi posibilă abia în 2018, după expirarea actualului acord de asistenţă financiară.

Anterior, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că ia în considerare acordarea unui nou împrumut Greciei, care să se adauge celor 86 miliarde de euro acordate de ţările din zona euro, însă numai dacă planurile de reducere a datoriei Greciei sunt credibile. FMI vrea ca ţinta de surplus bugetar primar impusă Greciei să fie redusă la 1,5% din PIB, de la 3,5% din PIB în prezent. În schimb, creditorii europeni ai Greciei, în frunte cu Germania, insistă că Grecia poate atinge un surplus bugetar mai mare, iar în cazul unei noi reduceri a datoriei Greciei cred că aceasta poate viza doar reducerea dobânzilor şi prelungirea maturităţii împrumuturilor, dar nu va cuprinde şi o reducere a principalului.